Eveniment

Mai are sens? Ministrul român de externe îi anunţă pe polonezi că România şi-a stabilit o nouă dată pentru aderarea la euro: 2022. Criteriile sunt îndeplinite, dar “nu suntem pregătiţi”, este replica analiştilor

Autor: Georgiana Mihalache, Ştefan Stan

29.08.2017, 00:08 2856

România, una dintre ţările cu cea mai rapidă creştere economică din Uniunea Europeană, ar putea să se alăture zonei euro în 2022, potrivit unei declaraţii a ministrului de externe Teodor Meleşcanu pentru publicaţia poloneză Rzeczpospolita. Este pentru prima oară când un oficial român anunţă o nouă dată pentru intrarea în zona euro în ultimii cinci ani.

Ultima dată vehiculată pentru aderarea României la zona euro a fost 2015, dar a trecut fără ca nimeni să îşi asume răspunderea că nu a fost respectată.

„Decizia este evident politică. Din perspec­tiva BNR ne-am îndeplinit toate cerinţele. Suntem pregătiţi să intrăm într-o foaie de parcurs pentru aderarea la euro oricând ne va cere Guvernul României“, a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale.

Radu Crăciun, analist economic şi şeful BCR Pensii, spune însă că aderarea la zona euro ţine de economie şi nu ţine de politică.

„Este un obiectiv foarte ambiţios, mai ales că nu sunt semne care să arate că ne pregătim cu adevărat serios pentru un astfel de proiect. Atingerea unui astfel de proiect presupune mai mult decât alegerea unei date. Date am avut şi în trecut şi nu am respectat niciuna dintre el pentru simplul motiv că a lipsit aproape com­plet partea de pregătire economică a aderării la zona euro. Decizia nu ţine de politică, ci de economie“, a spus Crăciun.

Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffei­sen Bank, este nelămurit: „Este o declaraţie făcută în numele guvernului sau este o părere per­so­nală? Poate fi fezabil sau nu în funcţie de ce plan de acţiune ne fixăm până în acel mo­ment. O ţin­tă de a adopta euro este o ţintă foar­te ambiţioasă şi dependentă de reforma struc­tu­rală pe care ar trebui s-o facem până în acel moment“.

Cotidianul Rzeczpospolita notează că preşedintele francez, care tocmai a venit în vizită la Bucureşti, vrea să reconstruiască uniunea monetară, astfel încât să devină un centru major pentru integrare. 

Întrebat dacă România vrea să se alăture proiectului şi să adopte moneda euro, ministrul de externe a spus că adoptarea euro este o decizie politică pe care România a luat-o cu mulţi ani în urmă. „Astăzi deja îndeplinim toate cererile formale, am putea să ne alăturăm uniunii monetare mâine. Dar ne este frică că aceasta ar putea avea un efect negativ asupra celor mai săraci români, precum şi asupra pensiilor“, a spus Meleşcanu. „Cred că vom adopta euro în cinci ani, în 2022“, a adăugat el.

Zona euro este formată din 19 membri, cel mai recent stat care a intrat în uniune fiind Lituania, care s-a alăturat clubului în 2015.

România îndeplineşte cele cinci criterii de aderare la zona euro încă de acum trei ani, dar nimeni nu explică de ce nu vrea să aplice la mecanismul de intrare în zona euro.

„În acest moment, în mod clar nu suntem pregătiţi. Numai dacă ne uităm la câţiva indicatori, la PIB-ul per capita. Să putem adopta euro ar trebui să avem o convergenţă reală. Avem multe reforme de implementat în economie. Numai dacă ne gândim la sectorul companiilor de stat lucrurrile trenează acolo de ceva timp. Ar trebui să se stabilească o ţintă realistă şi măsuri implementate şi care să fie urmărite. O ţintă, oricare ar fi ea, trebuie să fie într-adevăr ambiţioasă, dar trebuie să ştim ce avem de făcut. Am mai avut ţinte“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

El mai avertizează că dacă până în momentul de faţă România părea să îndeplinească criteriile, inflaţie, deficit bugetar, nu este convins că în 2018 o să le îndeplinim, în special deficitul bugetar. „Estimările arată că va depăşi 3% din PIB“, a spus el.

Radu Crăciun de la BCR a a mai spus: „Având în vedere experienţele trecute, sunt convins că şi membrii zonei euro vor fi mai reticenţi atunci când va veni vorba despre admiterea unui nou candidat. Este important să ne facem temele din punctul de vedere al convergenţei economice, nu sunt semne că acest lucru se va întâmpla, ceea ce mă face să privesc cu scepticism acest termen“.

Pe de altă parte, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene, Angela Filote, susţine că România nu a finalizat reformele structurale la care s-a angajat, considerate extrem de importante, şi nu poate vorbi de aderarea la zona euro înaintea finalizării acestora. Reformele structurale nu sunt însă măsurabile cu nici un indicator, putând astfel fi la infinit invocate ca fiind neterminate.

Angela Filote spus că nu există în tratatul de aderare o dată limită de intrare în zona euro, iar România va face acest pas când va fi pregătită.

„Nu am stabilit o dată limită pentru că este foarte important atât pentru România cât şi pentru restul zonei euro ca aderarea la această zonă să se facă atunci când statul este pregătit, când mediul de afaceri este pregătit pentru o asemenea aderare, pentru că nu vorbim numai de criterii nominale, ci de mai mult criterii reale. Şi când spunem reale, de nivelul de trai, de exemplu. În cei 10 ani de la aderarea la UE nivelul de trai a crescut destul de mult, România a recuperat într-o mare măsură, dar nu complet, decalajele faţă de media europeană. De exemplu, acum este la 60% din PIB-ul pe locuitori medie europeană, acum 10 ani era la 38% şi nici aici nu avem neapărat un indicator: la cât trebuie să fie acest indicator, la ce cifră trebuie să se poziţioneze ca să se considere că aderarea este sigură, dar dacă ne uităm la aderările care s-au făcut în ultimul timp la zona euro, era undeva 67 – 70 – 75% din media europeană. Şi acesta este doar unul din criteriile la care ne uităm“, a spus Angela Filote.

Meleşcanu a vorbit de ase­menea în interviul acordat publi­caţiei poloneze despre poziţia Ro­mâniei cu privire la proble­ma­tica muncitorilor români din Franţa.

„Libertatea de a lucra în UE trebuie să rămână unul dintre pilonii pe care se bazează piaţa comună. Dar, în acelaşi timp, înţelegem că şi Franţa şi Germania şi mai multe ţări din UE şi-au exprimat îngrijorările cu privire la muncitorii detaşaţi. Am decis împreună cu preşedintele Macron să ne întâlnim la jumătatea drumului, urmează să formulăm o soluţie, alături de experţii noştri.“

Întrebat dacă acest compromis va afecta condiţiile companiilor de transport, Meleşcanu a spus că „orice companie privată de transport din România trebuie să îşi păstreze dreptul de a opera sub propria politică. Dacă aceştia doresc să investească mai mult în achiziţia de noi camioane şi mai puţin în salariile şoferilor, trebuie să aibă dreptul de a face acest lucru. Nu avem o poziţie oficială în această chestiune, însă personal cred că menţinerea libertăţii de activitate în acest domeniu trebuie să fie o linie roşie pentru România. În caz contrar, vor apărea tensiuni foarte grave în economia noastră, în societate.“

Meleşcanu speră ca România să rezolve în acest an şi problema intrării în Spaţiul Schengen. Ministrul susţine că deja îndeplinim toate criteriile de aderare, dar problema este una politică: unele state membre ale UE nu vor România în Schengen. El trimite asigurări Vestului, spunând că cei care se tem de o invazie a romilor ar trebui să stea liniştiţi. „Romii care voiau să plece au plecat de mult, nu trebuie să aştepte Schengen. Ar trebui să consolidăm cooperarea cu alte state ale UE pentru a facilita integrarea acestora, atât în Europa de Vest, cât şi în România. Doresc ca cetăţeanul să nu intre în magazin şi să spună că au crescut preţurile după ce intrăm în zona euro.“

De asemenea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România a adăugat că nu s-au finalizat reformele structurale.

„Ceea ce este important din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, înainte de a stabili data ţintă, este foarte important de stabilit toţi paşii care trebuie să se întâmple până când România poate să adere. Ei sunt cunoscuţi şi printre primii paşi sunt nişte reforme structurale extrem de importante, la care România s-a angajat, dar pe care nu le-a finalizat şi nu putem vorbi de aderare înaintea finalizării acestor reforme structurale. În acelaşi timp, întreaga zonă euro e într-un mare proces de reformă“, a mai spus Filote.

Prezent la aceeaşi conferinţă, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a spus că România îndeplineşte criteriile, dar mai sunt reforme de făcut.

„România îşi doreşte în continuare să adere la zona euro, dar România ar trebui să adere la zona euro când într-adevăr este pregătită ca şi ţară şi când populaţia mai ales este bine pregătită în acest sens. Referitor la criterii, punctul nostru de vedere este că le îndeplinim. E adevărat, mai sunt reforme de făcut. Mai trebuie făcute reforme şi în statele care sunt în zona euro, Grecia şi la alte state care au dificultăţi. România are o stabilitate financiară şi o stabilitate monetară, asigurată cu greu“, a spus Negrescu.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a adăugat că şi-a propus să înceapă un dialog cu cetăţenii în acest sens, în care să fie implicaţi şi Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României, iar apoi să se stabilească o dată şi paşii care trebuie urmaţi pentru aderare.

„Ce nu-mi doresc eu personal este ca cetăţeanul, după ce intrăm în zona euro, să meargă la magazin şi să considere că au crescut preţurile şi că intrarea în zona euro i-a adus o scumpire a condiţiilor de viaţă. Acest lucru nu ne dorim, cu siguranţă. Deci pentru a combate acest posibil efect secundar, noi trebuie să informăm foarte bine populaţia, să calculăm foarte bine schimbările de la lei la euro şi trebuie să ne asigurăm că nu există niciun efect negativ asupra pieţei bancare şi siguranţei noastre monetare“, a conchis Victor Negrescu.

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene, Angela Filote, şi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, au participat, duminică, la conferinţa „Dialog cu cetăţii“ din cadrul Festivalului „Dilema Veche“, de la Alba Iulia.

 
Victor Negrescu,  ministrul delegat pentru afaceri europene: România îşi doreşte în continuare să adere la zona euro, dar România ar trebui să adere la zona euro când într-adevăr este pregătită ca ţară şi când populaţia mai ales este bine pregătită în acest sens. Referitor la criterii, punctul nostru de vedere este că le îndeplinim. E adevărat, mai sunt reforme de făcut. Mai trebuie făcute reforme şi în statele care sunt în zona euro, Grecia şi la alte state care au dificultăţi. România are o stabilitate financiară şi o stabilitate monetară, asigurată cu greu

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO