Combinatul Sidex Galaţi, unul dintre giganţii economiei româneşti, era văzut în 2000 ca o gaură neagră a economiei din cauza pierderilor masive pe care le raporta şi datoriilor la stat pe care le acumulase după revoluţie.
Compania încheia contracte păguboase cu sute de case de comerţ care-i vindeau mai departe produsele pe piaţa internă şi externă. Combinatul înregistra la finele anului 2000 pierderi de 360 de milioane de dolari la o cifră de afaceri de 800 de milioane de dolari. Totodată, Sidex acumulase până la aceeaşi dată datorii ce se cifrau la 1,44 miliarde de dolari.
Din această cauză, statul era preocupat să scoată cât mai repede la privatizare compania, mai ales că la Sidex lucrau la acea dată nu mai puţin de 27.000 de oameni.
În mai 2001, Autoritatea pentru Privatizare (APAPS) a primit o singură ofertă pentru privatizarea combinatului de la Galaţi, din partea LNM Holdings, parte a grupului Mittal Steel, pe atunci concurent direct al Arcelor, cele două companii fuzionând mai târziu. Astfel, LNM Holdings a preluat 91,6% din acţiunile Sidex Galaţi de la APAPS în schimbul sumei de 70 milioane de dolari.
Primele zile de muncă pentru indieni la Sidex le-au produs şocuri, în condiţiile în care compania mai dispunea de lichidităţi de 300 de dolari şi peste 800 de furnizori stăteau la coadă pentru a-şi recupera banii. De asemenea, compania făcea afaceri numai în sistem barter, din cauza lipsei de lichidităţi.
Restructurarea care a urmat nu a fost una uşoară din cauza supradimensionării forţei de muncă, aceasta reducându-se până în prezent aproape la un sfert faţă de finele anului 2000, respectiv 7.400 de salariaţi.
Combinatul a reuşit să treacă pe profit în 2003, la doi ani de la privatizare, când a consemnat un profit peste 100 milioane de dolari. În primii trei ani după privatizare, productivitatea combinatului a crescut de la 125 de tone de oţel pe angajat la 300 de tone, pe fondul reducerii numărului de angajaţi, dar şi al creşterii producţiei, care a urcat la 4,4 milioane de tone de oţel lichid în 2007, iar profitul combinatului a atins în 2008 un nivel de 136 mil. euro, cel mai mare din istoria societăţii.
Criza a dat însă peste cap planurile indienilor, astfel că au închis mai bine de jumătate din capacităţile de producţie şi au suferit pierderi an de an în perioada 2008 – 2013, care s-au ridicat la mai multe sute de milioane de euro.
În cel mai greu an, 2009, combinatul a suferit cea mai mare pierdere din România, de 335 milioane de euro. Producţia combinatului a coborât în ultimii ani la circa 1,7 milioane de tone de oţel lichid, iar pierderile s-au redus anul trecut la 52 mil. euro în urma restructurărilor de personal şi a închiderilor de capacităţi excedentare.
Titlurile ediţiilor din 2001:
Sidex are de ales dintr-o singură ofertă. Dispută la Ardaf în privinţa cotării la bursă. Ericsson, Alcatel şi Philips nu mai fac telefoane la Timişoara. Pe cauciucurile Tofan scrie de astăzi Michelin. Raiffeisenbank a depus oferta pentru Banca Agricolă. Kraft Foods soarbe Nova Brasilia dintr-o înghiţitură. Oresa Ventures are 75 mil. euro pentru Europa de Est. Supele Knorr au intrat în oala Unilever. BTR îşi vinde casa. Grupul Rewe aduce XXL Mega Discount în România. NATO îşi trimite cercetaşii. Maşina de import se pedepseşte mai blând. SIF Muntenia întârzie vânzarea Băncii Agricole. BCR intră singură în arena asigurărilor. Iarna, berea se cumpără cu tot cu fabrică. FMI lasă guvernul să-şi discute bugetul. Războiul telefoanelor s-a mutat în stradă. GED Capital vrea să strângă 8 mil. euro pentru IT. Indienii şi-au cumpărat grijile noastre. Francezii de la Pechiney cer să preia conducerea Alro. Automobile Dacia se îngroapă în pierderi. FMI se uită urât la salariile bugetarilor. Viitorul sună bine sau viitorul e Orange? Medsana caută la Bursă bani de spital. Steagul turcesc rămâne înfipt pe BTR. Bugetul rectificat merge pe o inflaţie de 29%. RomTelecom se lansează în turism. Cu un ochi la euro, cu altul la dolar, cu amândoi la un coş euro/dolar? BERD vine cu 6 mil. dolari la Banca Transilvania. Preşedintele CEC şi-a dat demisia. Antibiotice: curtată de indieni, germani şi elveţieni.
Unde suntem după 15 ani
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
