Austria considera un esec turneul ministrului de finante Josef Proll in tarile din Europa de Est, prin care a incercat sa gaseasca fonduri, afirma presa austriaca si estimeaza ca daca 10% din portofoliul Bancii Comerciale Romane (BCR) ar deveni neperformant, banca ar trebui sa fie ajutata de actionarul sau majoritar, Erste Bank.
Deja la nivelul sistemului bancar calitatea portofoliilor de credite s-a inrautatit simtitor din cauza deprecierii leului si a scaderii veniturilor.
La sfarsitul anului trecut, ponderea creditelor si dobanzilor clasificate ca indoielnice si pierdere a urcat la peste 6,5% din totalul creditelor si dobanzilor inregistrate de banci, marcand o crestere cu 2,5 puncte procentuale fata de nivelul din decembrie 2007, conform datelor BNR.
Raportate la capitalurile proprii ale bancilor, neperformantele au ajuns la o pondere de 3,38%, in timp ce ponderea in activele totale a fost de 0,34%.
Statele din Europa de Est, printre care se afla si Romania, ar putea aduce Austria in faliment, intrucat bancile austriece nu pot sustine singure pierderile filialelor din regiune, iar statul ar fi nevoit sa intervina, scrie saptamanalul austriac Profil, preluat de Mediafax.
Austriecii, care remarca volatilitatea puternica a monedelor din regiune fata de euro, se intreaba retoric "daca statul (austriac - n. r.) va sustine bancile, cine va sustine statul?".
Grupurile austriece domina autoritar sistemul bancar romanesc, controland BCR, Raiffeisen, Volksbank si UniCredit-Tiriac Bank, unele dintre cele mai mari banci locale.
Bancile austriece au pariat enorm pe Romania. Doar Volksbank si-a majorat activele de zece ori in patru ani, ajungand la 5,2 miliarde de euro in toamna. Guvernatorul Isarescu a afirmat recent ca piata locala a asigurat marje de castig enorme pentru banci, pe seama oferirii unor produse nesofisticate.
In 2007, cele patru banci controlate de grupuri austriece au acumulat un profit de circa 480 de milioane de euro, din totalul de 760 de milioane de euro la nivelul sistemului.
La sfarSitul saptamanii trecute ministrul austriac de finante a avut intalniri cu ministrul finantelor Gheorghe Pogea si cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. La sfarsitul vizitei in Romania, Proll a aratat ca este nevoie ca bancile sa primeasca sustinere locala pe partea de lichiditati, iar autoritatile locale trebuie sa asigure stabilitatea monetara. Pe de alta parte, el a afirmat ca subsidiarele locale ale bancilor austriece vor beneficia indirect de planul de sustinere a sectorului financiar, de 100 mld. euro, implementat de Austria.
Potrivit Profil, propunerile austriece au fost primite cu raceala de catre partenerii europeni. In plus, turneul ministrului de finante Josef Proll prin Bulgaria, Ucraina, Croatia si Romania s-a lovit de "un dezinteres deschis", se mai arata in articol. "Cetatenii din Europa de Est isi platesc inca creditele, dar analistii anticipeaza o dublare a cazurilor de incapacitate de plata, in urmatorii ani, intrucat populatia nu are economii, in timp ce riscul somajului este din ce in ce mai mare", scrie Profil.
Datele BNR pentru noiembrie arata ca majoritatea restantelor au aparut la creditele in lei, care in general sunt de mica valoare si nu sunt garantate. Astfel, impactul deprecierii puternice a leului din ultimele trei luni asupra creditelor in valuta ramane sa fie vazut in perioada urmatoare. Chiar si economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, a remarcat recent scaderea depozitelor populatiei in termeni reali in decembrie, considerand ca o posibila explicatie ar fi dizlocarea economiilor pentru plata ratelor tot mai mari la credite.
"In 2007, BCR a rulat un capital propriu de un miliard de euro si a furnizat credite de peste 8 mld. euro in Romania. Daca 10% din acesteanu mai pot fi incasate, acel capital propriu se reduce de la un miliard la 200 de milioane, ceea ce ar insemna ca filiala din Romania ar avea nevoie urgenta de capital, iar cel mai simplu mod de a obtine fonduri ar fi sa ceara de la banca-mama, care detine o participatie de 70%", calculeaza redactorii Profil. Reprezentantii BCR nu au putut fi contactati pentru comentarii.
Analistii locali sunt insa mai optimisti si considera ca bancile romanesti sunt bine capitalizate, astfel ca ar putea absorbi socurile deteriorarii portofoliilor de credite.
"Temerile sunt exagerate. Daca ne uitam la sistemul bancar romanesc, indicatorii arata foarte bine. Solvabilitatea este la 12%, cu mult peste limita de 8%, iar capacitatea bancilor de a absorbi socuri e destul de mare. Avem practic o supracapitalizare", apreciaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. Totusi, el admite ca in perioada urmatoare provizioanele constituite de banci vor fi in crestere, erodand astfel capitalurile. "Nu ma astept la presiuni de capitalizare pentru banci, cel putin in perioada urmatoare".
Lazea, nota saptamana trecuta ca tocmai jocul speculativ al trezorierilor bancilor locale alimenteaza presiunile de depreciere a leului, chiar in timp ce presedintii se tem de cresterea cursului. Lazea a aratat ca unele banci ar putea sa aiba nevoie de capitaluri suplimentare daca deprecierea cursului continua.
"Este o contradictie aparenta. O banca comerciala nu se conduce ca o feuda, iar eu, ca director general, nu pot sa-i spun trezorierului sa influenteze piata si nici nu pot ca prin trezorerie sa determin pretul pietei pentru ca pretul este format din actiunea mai multor jucatori, iar eu ca banca trebuie sa ma incadrez in piata. Nicio banca nu actioneaza in mod deliberat in sensul deprecierii leului", sustine Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank.
"Dealerii sunt angajati pentru a crea valoare adaugata si a face profit. De aceea, la orice miscare a pietei vor incerca sa fie de partea corecta, iar daca leul se depreciaza, vor acumula pozitii lungi", a comentat un dealer, care a preferat sa-si pastreze anonimatul. El explica, pe de alta parte, ca o banca straina care a adus lei la capitalul subsidiarei din Romania ar fi trebuit in mod normal sa faca hedging, respectiv sa-si acopere riscul. "Capitalul bancii romanesti este erodat de cresterea cursului. Dar orice pierdere pe plan local ar trebui sa fie balansata de un castig realizat de sediul central, iar daca apare o nevoie de capitalizare, grupul nu ar avea probleme sa vina cu fonduri suplimentare", mai spune dealerul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
