Paradoxul sistemului bugetar este că disfuncţionalitateaadministraţiei nu poate fi anulată prin reduceri salariale, ci prinintroducerea unor criterii clare de performanţă şi de salariimotivante pentru decidenţi. Însă acestea trebuie însoţite de oreducere drastică a numărului total de bugetari şi în primul rând anumărului de funcţionari publici.
ZF a scris pentru prima dată despre pericolul salariilor micipentru cei mai înalţi demnitari la începutul lunii iunie, iar temaa fost preluată public ieri de Lucian Croitoru, consilierulguvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
El a spus că salariile demnitarilor români sunt extrem de miciîn raport cu funcţia pe care o ocupă şi de aceea menţin ipoteza decorupţie la nivel înalt. "Toată lumea se vaită de salarii, dartoată lumea recunoaşte că salariile preşedintelui, alprimului-ministru şi ale miniştrilor sunt extrem de mici în raportcu funcţia pe care o presupun şi de aceea menţinem ipoteza decorupţie la nivel înalt. De aceea nu putem avea în guvern, nuneapărat în cel actual, oameni pregătiţi", a afirmat ieri Croitoru,citat de Mediafax.
Este pentru prima dată când un oficial din administraţievorbeşte public despre nevoia de salarii mari la cel mai înaltnivel, în vreme ce majoritatea miniştrilor fac paradă degenerozitatea cu care se dispensează de salarii, donându-le. Fărăsalarii mari pentru cele mai înalte poziţii, administraţia publicănu va atrage niciodată oameni capabili, care să-şi dorească ocarieră în sistemul public, ci în permanenţă miniştrii nu vor fidecât simple marionete sau vor căuta să câştige mai mult pe bazapoziţiei lor, prin trafic de influenţă. Majorarea de 5-6 ori asalariilor miniştrilor trebuie însoţită de măsuri dure derestructurare în interiorul organizaţiilor de stat.
În mediul privat, salariile managerilor sunt de 15 ori mai maridecât salariile preşedintelui României. Acest lucru s-a văzut şimai clar după ce Alexandra Gătej, actualul consilier al şefuluistatului, şi-a publicat declaraţia de avere. Ea a câştigat 18.000de euro lunar ca preşedinte al Unilever, în vreme ce de laAdministraţia prezidenţială câştigă 1.300 de euro. PreşedinteleTraian Băsescu are un salariu lunar de 1.600 de euro. Problema estecă la stat diferenţa între cele mai înalte poziţii şi următorii dinierarhie este redusă, iar o majorare a salariilor la cele maiînalte poziţii poate crea o avalanşă de cereri de majorare în josulierarhiei.
În companiile private însă, linia întâi a managementului câştigăşi cu 50-80% mai mult decât linia a doua.
Fără motivaţia unor salarii de mii de euro, cei care cautăjoburi la vârf în administraţia publică nu îşi vor dori o carieră,dar vor fi în permanenţă tentaţi sau presaţi să facă trafic deinfluenţă, afirmă analiştii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
