„Salariul ajunge în cea mai mare parte a anului (33%) sau lunar (13%), ceea ce ar duce la o stare relativ echilibrată şi stabilă financiar pentru un procent semnificativ de respondenţi. Doar un procent mic sunt nemulţumiţi (15%), fiind mereu într-o situaţie financiară dezechilibrată. Aceştia sunt probabil şi cei care au probleme financiare (35%), restul respondenţilor, cei echilibraţi, neavând probleme financiare (65%)”, arată studiul.
Cercetarea online de tip sondaj „a cuprins un eşantion de 2.160 de respondenţi, cu vârste între 25-45 de ani, dintre care cei mai mulţi au început să lucreze după vârsta de 20 de ani, în mediul privat”, precizează autorii sondajului.
„Unele visuri neîmplinite se cer realizate. Soluţia este curajul de a împrumuta bani (64%). Alţii rămân prudenţi, evită împrumuturile şi îşi construiesc scenarii în care acceptă nerealizări (36%)”. Respondenţii afirmă că uneori nu au încredere în viitorul lor financiar (28%), iar alteori, da (33%). În general, adunând procentul celor din urmă cu al celor care au încredere în forţele proprii de a-şi construi un viitor financiar (39%), rezultă că respondenţii sunt încrezători într-un viitor financiar satisfăcător (72%)”, mai arată studiul.
Întrebaţi la ce vârstă au intrat pe piaţa muncii, 52% dintre respondenţi au spus că s-au angajat în perioada 20-25 de ani, iar cei mai „grăbiţi”, cu un procent de 37%, au recunoscut că aveau 18-20 ani.
Dacă vorbim despre optimismul adus de studiile făcute, 49% din respondenţi simt că au primit un ajutor din partea studiilor realizate, iar 51% nu asociază acest optimism cu realizarea unor studii. Indiferent de relaţia facultate-optimism, majoritatea respondenţilor afirmă că intrarea pe piaţa muncii a dus la o creştere a responsabilităţilor (91%), iar această „maturizare” în raport cu viaţa îi face să fie mulţumiţi de carierele lor profesionale actuale (66%).
În fine, „respondenţii manifestă sinceritate în răspunsurile lor privind eforturile depuse pentru a ajunge la o situaţie financiară echilibrată. Unii depun eforturi (49%), alţii recunosc că nu au făcut totul pentru a atinge acest echilibru (51%)” mai arată autorii sondajului.
„Este important să vedem cum privesc românii viitorul şi să vedem dacă aceştia sunt încrezători. Fiind alături de ei putem să îi ajutăm să depăşească obstacolele financiare, şi să le oferim cele mai bune soluţii”, a spus Tomasz Ignaczak, directorul general al KRUK Romania.
Participanţii la studiu sunt preocupaţi de îmbunătăţirea viitorului lor financiar, considerând că trei condiţii contribuie la un viitor financiar pe care şi-l doresc: „venit lunar mai mare” (45%), „scăparea de datorii” (20%) şi „absenţa grijilor faţă de ziua de mâine” (18%).
Exisă, însă, şi dorinţa de a face economii, ca expresie a intenţiei de a planifica viitorul financiar şi ca atitudine faţă de imprevizibilitatea vieţii. Diferenţa între cei care fac economii (48%) şi cei care nu fac economii (51,89%) nu este semnificativă.
„Explorarea atitudinilor tinerilor faţă de felul în care îşi administrează câştigurile financiare şi situaţia lor financiară în viitor arată că percepţia viitorului lor financiar depinde de aceste atitudini. Ele se structurează datorită influenţei intrării timpurii pe piaţa muncii care furnizează tinerilor o experienţă socială necesară percepţiei mature a contextului social al muncii. Tinerii nu mai dau dovadă de naivitate faţă de acest context realizând importanţa flexibilităţii lor, a înţelegerii pieţei muncii ca o realitate dinamică şi complexă. În acest fel, ei consideră că faţă de viitorul lor financiar şi obţinerea unei situaţii financiare echilibrate ei trebuie să adopte o atitudine de optimism strategic exprimat prin punerea în relaţie a realităţii schimbătoare a pieţei muncii cu propriile lor aspiraţii privind viitorul lor financiar”, a declarat Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător.
„Respondenţii exprimă un optimism realist. La el contribuie substanţial intrarea grăbită pe piaţa muncii, cu experienţa pe care o aduce, care este generată de cunoaşterea dinamicii şi complexităţii ei. Respondenţii recunosc valoarea psihologică a optimismului – cel realist, bazat pe pragmatism, dar şi pe simţ critic faţă de sine – într-o măsură foarte semnificativă (83,03%)”, conchid autorii sondajului.
