Statistica ne confirmă cele mai optimiste aşteptări. Consumul în creştere a împins economia spre un vârf de creştere de 7%. Noua provocare: o creştere de 6% în 2018

15 feb 2018 Autor: Iulian Anghel

♦ Economia României a crescut în 2017 cu 7%, cel mai înalt ritm de creştere înregistrat din 2008 încoace. ♦ Pariul se mută acum în 2018: care sunt şansele ca economia să crească cu 6,1% cum anticipează Comisia de Prognoză, sau măcar cu 5,5%, creştere pe care este construit bugetul pe 2018? ♦ Şi care sunt riscurile care planează asupra stabilităţii economice?

Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat ieri datele-semnal ale evoluţiei PIB pe 2017, confirmând că economia a crescut cu 7%, an/an. Faţă de trimestrul anterior, eco­nomia a crescut în T4 cu 0,6%, faţă de o creştere de 2,4% în T3 faţă de T2, o decelerare care poate pune pe gânduri.

Datele defalcate urmează să fie publicate în martie, dar, din ceea ce ştim până acum, cu excepţia construcţiilor care au căzut cu 5%, toate celelalte ramuri au contribuit la această creştere neanticipată de nimeni până ce nu s-au văzut rezultatele din trimestrul al treilea.

Datele de final de an au confirmat o evoluţie de excepţie a industriei care a crescut 8,2%, cel mai înalt ritm din ultimii 15 ani. Şi asta pentru că Europa, cu principalul ei motor – Germania, merge foarte bine, iar exporturile României au fost în creştere – plus 9%. În aceeaşi vreme, pe partea de utilizare a PIB, consumul a fost principalul motor al creşterii economice. Dar accentul pe consum (am avut o creştere a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul de 11%) care a crescut graţie majorărilor salariale şi reducerilor de taxe, a indus dezechilibre macroeconomice care, neţinute în frâu, s-ar putea răzbuna sever, după cum avertizează economiştii.

Astfel, deficitul comercial s-a accentuat cu 30% în 2017 faţă de 2016, până la 13 miliarde de euro. Accentuarea deficitului comercial a antrenat o majorare a deficitului de cont curent la peste 6 miliarde de euro (o creştere de 87%, an/an). Întrucât oferta economică internă nu a ţinut pasul cu cererea, deficitul comercial s-a accentuat, iar surplusul de creşetere economică astfel obţinut se vede în inflaţie.

Economiştii se tem de adâncirea acestor dezechilibre şi ar dori mai degrabă o reducere a creşterii până spre potenţialul economiei, de 4-5%, decât un avans peste această cifră, dar cu accentuarea dezechili­brelor şi cu intrarea economiei în zona de supraîncălzire de unde nu mai poate ieşi decât cu corecţii severe.

„Creşterea economică este foarte bună, dar are o problemă. Este o creştere peste potenţial – un potenţial aflat acum la 4,5 - 5%. Această diferenţă de 2-2,5% va fi mâncată de inflaţie. Pentru că tocmai această creştere a creat dezechilibre. Mai apoi, creşterea de 7% este şi un rezultat al investiţiilor care s-au făcut acum patru cinci ani. Lipsa investiţiilor din ultimii doi ani se va vedea în următorii patru-cinci ani, când vom avea o creştere economică sub potenţial“, comentează economistul Dragoş Cabat.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România (Asociaţia Română a Analiştilor Financiari), arată că era de aşteptat această creştere de 7%, dar subliniază că ea nu mai poate continua în 2018, cel puţin nu în acest fel. „Ne aşteptam la o astfel de creştere care nu mai poate însă continua în acest ritm, pentru că un avans aproape exclusiv înregistrat graţie consumului nu poate dura la nesfârşit. Vedem deja o decelerare a ritmului de creştere în T4 2017, trimestru în care «efectul de bază» este vizibil (creş­tere de 0,6% faţă de 2,4% în T3 – n.red.). Foarte pro­babil eco­nomia se va apropia de creşterea potenţială aflată acum la 4-5%. Orice creştere peste acest procent se va vedea în inflaţie.“ Potrivit economis­tului Aurelian Dochia, consu­mul îşi epuizează carburantul şi este nevoie de schimbarea motorului de creştere. „Creşterea bună de anul trecut este un rezultat al politicilor salariale şi fiscal-bugetare care nu mai pot constitui motorul de creştere şi în 2018. Trebuie să se schimbe ceva şi această schimbare va fi greu de efectuat.“ Mai mult, arată Dochia, în România sunt subestimate pericolele ce pot veni de pe plan extern. „Ceea ce s-a în­tâmplat pe burse în ultimele două săptămâni este un semnal al tul­bu­rărilor ce se apro­pie.“ Potrivit lui Dochia, riscul principal în 2018 este legat de execuţia bugetară. Pe hârtie cifrele arată bine, dar realitatea este că bugetul este foarte tensionat. În trecut deficitul bugetar a fost ţinut în frâu de tăierile de la investiţii. Investiţiile (din buget şi din fonduri UE) au scăzut anul trecut cu 9,5% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 28% faţă de 2015. Aceste “tăieri la tăieri” conduc la si­tuaţia că nu vei mai avea practic din ce să tai.

„Cheltuielile sociale sunt bătute în cuie, dar nu se mai poate tăia din cheltuielile de investiţii pentru încadrarea în deficit, pentru că astfel de cheltuieli deja au fost tăiate la sânge şi nu mai ai ce să sacrifici. Cred că anul acesta discuţiile vor fi mai aprinse decât anul trecut, pentru că bugetul nu mai beneficiază de flexibilitatea din trecut, iar tensiunile vor creşte“, spune Dochia.

Analistul economic Laurian Lungu subliniază şi el nevoia ca accentul să se mute dinspre consum spre investiţii: „Avem o creş­tere economică bună, dar ea este du­blată de dezechilibre macro­economice care se accen­tuează. Avem ne­voie de alt­ceva decât de o creştere eco­nomică prin consum. Avem nevoie de o creş­tere prin investiţii. Dar ca să poţi creşte prin investiţii este nevoie de o stabilitate fiscală, de un mediu prietenos şi de predictibilitate – factori care acum lipsesc“.

Potrivit lui Laurian Lungu, riscul ca dezechilibrele să se accentueze este real: “ Uitaţi-vă la buget. Este construit pe o creş­tere economică de 5,5%. Dacă această creş­tere nu se realizează, încep mari probleme cu plata salariilor şi a pensiilor. Suntem, practic, în situaţia din 2008. Pentru că din buget nu mai ai ce cheltuieli să tai. În 2018 bugetul a fost ţinut în limitele de deficit de reintro­ducerea supraaccizei, de tăierile de investiţii, de amânarea pe ultima sută de metri a plăţii furnizorilor. Nu mai poţi repeta figura”.

Potrivit economistului, un alt pericol ce trebuie luat cu seriozitate în seamă vine din majorarea puternică a deficitului de cont curent - care a ajuns la 3,4% din PIB -, defi­cit care trebuie finanţat. Şi, nu în ultimul rând, pericolul vizibil vine din inflaţie. In­flaţia se poate aprinde peste noapte, poate creşte brusc şi peste aşteptări şi se reflectă în con­diţiile de împrumut şi în cursul de schimb.

Pentru ca economia să primească un suflu nou, accentul trebuie pus pe absorbţia de fonduri UE, pentru că aşa cum arată acum bugetul astfel de fonduri sunt între puţinele speranţe pentru majorarea chel­tu­ie­lilor de investiţii, mai spune economistul.

Deocamdată rata de absorbţie a fondurilor structurale este de sub 5% şi nici nu se anunţă modificări spectaculose în curând.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.02.2018

 
Cuvinte cheie:
Statistica
, Consumul
, economia
, crestere conomica
, dezechilibre
, pib
, crestere economica
, economist
, deficit comercial
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide