Numărul de bugetari a ajuns la 1,19 milioane la finele lunii iunie, fiind cu aproape 5.200 mai mic faţă de începutul anului şi cu 205.000 mai puţin faţă de aprilie 2009, momentul încheierii primului acord cu FMI, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
Cea mai recentă rectificare bugetară aprobată de Guvern prevede 6,7% din PIB pentru cheltuielile cu salariile bugetarilor, semnificativ mai puţin decât înainte de criză, când se apropia de 10%.
Pe de altă parte, în continuare unu din patru angajaţi români lucrează la stat, având în vedere că numărul de salariaţi din economie este de doar 4,3 milioane de persoane, raportat la o populaţie ocupată de peste 9 milioane de persoane.
"Numărul de bugetari din administraţia publică este mai redus faţă de cel din alte state dacă ne raportăm la numărul de locuitori sau la cât consumă din PIB fondul de salarii, însă este mult prea mare prin comparaţie cu persoanele care lucrează în mediul privat, adică faţă de plătitorii de taxe şi impozite. Plăcinta bugetară este prea mică pentru a susţine numărul de bugetari, pentru că sunt prea puţini contribuabili", a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
În Polonia, spre exemplu, unu din cinci angajaţi lucrează în sectorul public, adică 3,5 milioane de persoane la un efectiv de 16 milioane de salariaţi.
Una dintre cele mai mari probleme în România o reprezintă în continuare numărul mare de angajaţi care lucrează la negru (peste 2,3 milioane de persoane, potrivit estimărilor făcute de Consiliul Fiscal) sau în zona "gri" a economiei (care primesc salariul minim pe economie pe contractul de muncă, restul fiind acordat sub alte forme de către angajator), ceea ce conduce la un nivel redus al volumului de contribuţii încasate la buget.
În medie, în 2012 din sistemul bugetar au ieşit câte 866 de angajaţi pe lună, în timp ce în urmă cu doi ani din sistem ieşeau câte 8.400 de angajaţi pe lună, iar anul trecut dinamica era de 5.121 de bugetari ieşiţi din sistem în fiecare lună. "Restructurarea" aparatului bugetar, făcută la cererea FMI, a fost de fapt un proces natural de îngheţare a angajărilor care a presupus aplicarea regulii 1 la 7 - o angajare la şapte plecări.
"Nu se poate spune că a fost o restructurare, ci au fost plecările naturale ca urmare a aplicării regulii 1 la 7. Pe termen scurt, această abordare poate ajuta la reducerea facturii bugetare, însă pe termen mediu şi lung trebuie găsite alte metode prin care să se gândească o strategie care să aibă în vedere şi obiective calitative, mai ales că există discuţii potrivit cărora s-ar dori renunţarea la această regulă", a mai spus Ionuţ Dumitru.
Scăderea cea mai mare a numărului de bugetari a fost făcută în timpul guvernului condus de Emil Boc, când peste 207.000 de angajaţi au ieşit de pe statele de plată ale statului din decembrie 2008 până în martie 2012. Plecările din sistem au continuat şi în timpul guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, când un număr de 1.775 de posturi bugetare au fost reduse, în special din rândul instituţiilor finanţate din bugetele locale sau din venituri proprii.
"Nu a fost o restructurare bazată pe criterii de îmbunătăţire calitativă în sistem, cât mai degrabă cantitativă, care a condus la reducerea facturii salariilor bugetarilor în cheltuielile statului. Regula de 1- 7 a fost una arbitrară, în continuare sunt anumite zone din sistem care sunt subdimensionate, cum este exemplul sectorului santiar, iar altele care au prea mulţi angajaţi", mai spune şeful Consiliului Fiscal.
Economiile totale pe care le-a făcut statul în ultimii trei ani şi jumătate au fost de peste 4 miliarde de euro, la un salariu mediu brut de 2.000 de lei în sistemul bugetar.
Pentru a majora cheltuielile cu salariile bugetarilor pentru anul acesta cu 250 de milioane de euro la rectificarea bugetară, guvernul Ponta a redus bugetul de investiţii cu 450 de milioane de euro, analiştii susţinând că tăierea banilor de investiţii are implicaţii negative pentru economie.
O analiză a ZF arată că trei sferturi din bugetarii "concediaţi" au ieşit din sistem prin pensionare, având în vedere că în fiecare an 160.000-170.000 de angajaţi sunt pensionaţi, majoritatea atingând limita de vârstă, iar ceilalţi anticipat, potrivit datelor de la Casa de Pensii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
