Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 200 milioane de lei (44 mil. euro) printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa în iulie 2017, plătind un randament de 6,56% pe an, în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de licitaţia anteriorată cu astfel de titluri. Statul se împrumută mai scump de la bănci pentru că lichiditatea din piaţă a scăzut şi băncile se împrumută la rândul lor mai scump.
Analiştii se aşteptau înainte de licitaţia de ieri la un randament apropiat de 6,6% pe an, având în vedere nivelul dobânzilor la care se fac tranzacţii cu titluri de stat pe piaţa secundară. Creşterea randamentelor la lei vine în contextul în care Finanţele au reuşit să emită săptămâna aceasta titluri în euro pe piaţa internă la o dobândă în scădere.
"Credem că temerile legate de inflaţie şi incertitudinea în privinţa alegerilor cântăresc mai mult decât potenţiala scădere a randamentelor la lei datorată recentei vânzări de titluri în euro", afirmă Mihai Tantaru, economist în cadrul ING Bank.
Trezoreria a atras luni 421,5 mil. euro de pe piaţa locală, aproape triplu faţă de valoarea programată a emisiunii şi la un randament mediu de 3,76%, cu peste un punct procentual sub nivelul înregistrat anul trecut.
Ministerul Finanţelor trebuie să răscumpere în luna noiembrie bonduri în euro în valoare de 794 mil. euro, iar suma împrumutată la începutul săptămânii reprezintă doar prima etapă de prefinanţare.
Acesta a fost primul împrumut în euro atras anul acesta de pe piaţa internă, după trei ieşiri pe pieţele internaţionale, şi vine în contextul în care Finanţele încearcă să ţină sub control presiunea pe piaţa de lei, unde băncile continuă să ceară cu precădere scadenţe scurt.
Chiar şi la împrumuturile pe termen scurt, dobânzile au urcat peste pragul de 6% pe an în ultimele săptămâni.
Băncile solicită randamente mai mari, în condiţiile în care reducerea lichidităţii pe piaţa interbancară a majorat costul la care acestea se împrumută la rândul lor.
De exemplu, indicatorii Robor la 3 şi 6 luni ajung în prezent la 5,75% şi respectiv 6,1% pe an, cu circa un punct procentual peste nivelul din primăvară. Lichiditatea din piaţă a scăzut după ce BNR a luat decizia de a plafona sumele împrumutate băncilor în cadrul operaţiunilor repo (lichiditate contra titluri de stat) organizate săptămânal.
Experienţa ultimelor luni a arătat că evoluţia dobânzilor la titlurile de stat depinde în mare măsură de dozajul injecţiilor de lichiditate pe care le face în sistem BNR prin operaţiunile repo. Injecţiile de lichiditate au fost reduse în luna august pe fondul presiunilor de depreciere a leului, practica fiind reluată în ultimele săptămâni de banca centrală după o relaxare în luna septembrie. Mai mult, este de aşteptat ca injecţiile de lichiditate să fie controlate strict şi în perioada următoare, chiar guvernatorul BNR Mugur Isărescu recunoscând recent că plafonarea repo este un instrument mult mai eficient de control al presiunilor pe curs decât o eventuală majorare a dobânzii-cheie la lei.
Ministerul Finanţelor a mai emis de două ori anul acesta obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani, în aprilie şi mai, când dobânzile pe piaţa interbancară erau la un minim record, reuşind să se împrumute atunci la randamente de 6,14% şi respectiv 6,15% pe an. Dacă s-ar fi împrumutat la un randament similar şi la licitaţia de ieri, statul ar fi plătit înapoi băncilor cu circa 2 milioane de lei mai puţin decât ar urma să plătească în condiţiile actuale.
Ministerul Finanţelor a împrumutat în acest an aproape 47 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat în lei, la care se adaugă împrumuturi în valută de peste 3 miliarde de euro.
Sumele atrase de pe piaţa locală sunt în mare parte pe termen de până la un an, ceea ce a făcut ca statul să ajungă la un vârf de plată de peste 70 miliarde de lei anul viitor.
Scăderea lichidităţii din piaţă reduce presiunea pe leu
Leul s-a apreciat în sesiunea interbancară de joi, în linie cu valutele din regiune, într-o piaţă cu volume de tranzacţionare în media şedinţelor precedente, astfel că la finalul zilei operaţiunile se realizau uşor peste nivelul de 4,56 lei/euro. La deschidere, euro a fost cotat uşor în creştere, aproape de 4,575 lei, însă primele transferuri au dus cursul sub 4,57 lei/euro, iar în prima parte a zilei cotaţiile au continuat să scadă până la un minim de 4,56 lei/euro. Unii dealeri nu au exclus intervenţia indirectă a băncii centrale pentru susţinerea leului înainte de publicarea cursului de referinţă. BNR a publicat joi un curs cu peste un ban mai redus, de 4,5640 lei/euro. În a doua parte a zilei cotaţiile au rămas uşor peste 4,56 lei/euro. Leul s-a apreciat mai accentuat faţă de moneda americană, iar referinţa a coborât cu trei bani, la 3,5078 lei/dolar. Monica Jugănaru
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
