Studiu Coface: Avansul consumului a ajutat mii de firme să rămână în piaţă

Creşterea consumului - în jur de 7-8% -, stimulii economici şi o lichiditate mai mare au ajutat companiile să se menţină în piaţa ro­mânească, astfel că, în 2016, numărul insol­ven­ţelor a scăzut cu 21% faţă de anul precedent, de la circa 10.000 de proceduri la aproximativ 8.000, potrivit unui studiu realizat de Coface, companie specializată în asigurări de credit.

„Analizând bilanţurile companiilor care au intrat în insolvenţă în 2016, vedem că cifra de afa­ceri a acestor companii era în scădere, ceea ce în­seam­nă că, existând lichiditate în piaţă pe o struc­tură deficitară, poţi să rezişti pentru că circulă banii. În condiţiile actuale de piaţă ies companiile care au pro­bleme comerciale, de strategie, le scade cifra de afaceri, însă nu se pot restructura“, a spus Eu­gen Anicescu, country manager al Coface Ro­mâ­nia. Insolvenţele companiilor cu cifră de afaceri sub un milion de euro au avut o pondere mai mare din totalul procedurilor înregistrate anul trecut, iar 333 de companii mari au intrat anul trecut în insolvenţă. Primele cele mai mari cinci companii cu cifră de afaceri mai mare de un milion de euro care au intrat în insolvenţă în 2016 au fost Electro­centrale Bucureşti, Radet, Complex Energetic Hunedoara, Polisano şi CET Govora.

Eugen Anicescu a precizat că este importantă stabilitatea mediului de afaceri din România, mai ales pentru că acesta a intrat într-o etapă de construcţie. „Avem cinci oportunităţi ale mediului de afa­ceri românesc, printre care o insolvenţă la mi­­nim istoric, intrarea medului de afaceri într-o nouă etapă de regenerare, un comportament de plată mai bun în rândul companiilor, o creştere soli­dă a con­su­mului şi o concurenţă internă scă­zu­tă“, a spus Iancu Guda, services director la Coface Ro­­mâ­nia. Iancu Guda a identificat câteva pro­vo­cări cu care se confruntă mediul de afaceri, printre care presiunea asupra profitabilităţii pe fondul gradului scăzut de inovare şi numărul scăzut de companii nou înregistrate, dar şi o redistribuire ineficientă în contextul în care firmele mari cresc, iar cele mici nu reuşesc să se menţină în piaţă.

„90% din firmele româneşti au presiuni asupra profitabilităţii din cauza gradului scăzut de inovare, al creşterii cheltuielilor cu salarii, 12 majorări ale salariului minim pe economie în ultimii opt ani, mult prea rapid decât ceea ce poate susţine mediul de afaceri românesc.Simulăm antreprenoriatul. Sunt foarte puţine companii care vin din spate. Numărul companiilor nou înregistrate este de două ori mai mic decât al celora îşi întrerup activitatea“, a mai spus Iancu Guda.

Acesta a menţionat câteva recomandări pentru a ajuta mediul de afaceri, în principal sectoarele strategice.

„Recomandările noastre vizează măsuri care sa ajute structural mediul de afaceri. Vedem mai sănătoasă pentru mediul de afaceri o subvenţie fiscală conditionata de investirea profitului la o clasă de active mai extinse care să ajute la creşterea competitivităţii într-o companie“, a mai spus Iancu Guda.

Domeniul energiei şi cel al construcţiilor au un risc ridicat pentru companiile care activează în aceste sectoare, în timp ce companiile din transporturi au avut o perioadă mai bună în ceea ce priveşte profitabilitatea, pe fondul unei evoluţii economice în regiune.

În ceea ce priveşte ratingul de piaţă analizat de Coface în 2016 şi la începutul acestui an, mai multe state au primit un rating pozitiv, printre care şi Bulgaria, care a crescut de la clasa B de risc, la A4, nivel la care se află şi România, ceea ce înseamnă că există o probabilitate de plată rezonabilă, însă situaţia se poate înrăutăţi în funcţie de ce se întâmplă în mediu economic şi politic.

„Din perspectiva creşterii economice în România, vedem o evoluţie în regiune. România este una dintre puţinele ţări din Europa Centrală şi de Est pentru care, după o creştere fulminantă în 2016, în 2017 se aşteaptă o creştere mai redusă, de la 4,6% la 3,6%. Creşterea de anul trecut a fost alimentată de stimuli puternici, 70% din creşterea economică a fost bazată pe consum, creşterea de salarii atât în mediul public, cât şi în privat. în 2017 stimulii respectivi nu vor mai avea acelaşi impact“, a spus Eugen Anicescu.

Acesta a mai spus că, după un deficit bugetar de 2,6% în 2016, estimarea pentru anul acesta este de 3,5%.

„Din perspctiva evoluţiei monedei, nu avem aşteptări la evoluţii foarte puternice pentru că oricum Leul a fost şi în anii anteriori una dintre cele mai stabile monede regionale. Estimăm că va rămâne în zona de 4,4 – 4,5, ca şi în 2016“, a mai spus Anicescu.