PIB-ul zonei euro va ajunge în 2018 la o creştere de aproximativ 5% faţă de vârful atins în primul trimestru din 2008, înainte de declanşarea crizei financiare, în timp ce Marea Britanie şi SUA vor înregistra în aceeaşi perioadă creşteri ale PIB de 12%, respectiv 23%, potrivit ediţiei de primăvară a EY Eurozone Forecast.
După doi ani de declin, se estimează o creştere economică modestă de 1% în zona euro pentru anul 2014, urmată de o uşoară accelerare, de până la 1,4%, în 2015. Pentru perioada 2016-2018, se prognozează o uşoară intensificare de ritm, estimându-se o creştere de aproximativ 1,6% pe an. Privită cu un optimism prudent, se aşteaptă o redresare treptată a cheltuielilor de consum şi a investiţiilor.
„Previziunile estimează un ritm diferit de redresare a diferitelor state membre. Aceste divergenţe de creştere nu sunt o noutate, însă acum diferenţa nu mai apare doar între ţările nucleu şi cele periferice. Unele dintre ţările periferice care au implementat reforme dure de austeritate în ultimii ani, în special Spania şi Irlanda, beneficiază acum în urma creşterii comerţului global”, conform studiului.
EY prognozează o creştere a PIB-ului Irlandei de 1,8% în acest an, în timp ce pentru Spania estimează o creştere de 0,8%. Cea mai rapidă creştere din zona euro este aşteptată pentru cel mai nou membru, Letonia, de peste 4%, urmată de Estonia cu 2,5%. La polul opus, rata de creştere a PIB-ului în Franţa este prognozată la doar 0,7%, sub media zonei euro. Alte ţări nucleu, incluzând Belgia, Olanda şi Finlanda, vor înregistra creşteri lente, adăugând un alt factor de îngrijorare în legătură cu perspectivele pe termen mediu.
Deflaţia se conturează ca o ameninţare pentru creşterea economică. „Ca urmare a continuării ameninţării deflaţiei, BCE ar putea fi nevoită să relaxeze politica monetară. Ultimele date privind inflaţia au arătat că ameninţarea deflaţiei este foarte reală şi, chiar dacă se ia în calcul o revenire stabilă, se aşteaptă ca inflaţia să rămână mult sub ţinta BCE pentru o bună perioadă de timp”.
O altă problemă pentru economia zonei euro este rata şomajului, care se menţine la un nivel ridicat, susţin specialiştii EY.
Rata şomajului la nivelul zonei euro s-a stabilizat la un nivel de aproximativ 12% în ultimele luni, iar ţările cu cele mai ridicate rate ale şomajului, cum ar fi Grecia şi Spania, au raportat doar creşteri mici. Cu toate acestea, redresarea slabă prognozată de studiul EY pentru zona euro, combinată cu eforturile companiilor de îmbunătăţire a profitabilităţii şi productivităţii în contextul condiţiilor restrictive de creditare, va genera doar o scădere foarte uşoară a şomajului în următorii doi ani.
Previziunile EY arată o rată medie a şomajului de 12% în zona euro, pentru 2014, uşor mai scăzută decât în 2013, urmată de o scădere graduală până la 11% în 2018. Dar, corelate cu ratele de creştere a PIB-ului, diferenţele de pe pieţele forţei de muncă din statele membre vor persista.
“Zona euro a parcurs un drum dificil în ultimele 12 luni şi riscul de destrămare a uniunii monetare pare să se fi redus simţitor. Cu toate acestea, riscurile cum ar fi deflaţia, amplificarea divergenţelor de creştere economică între ţările nucleu, precum şi costurile sociale generate de rata crescută a şomajului persistă, făcând ca perspectivele de creştere pe termen mediu şi lung să se menţină modeste comparativ cu standardele istorice”, spune Bogdan Ion, Country Manager Partner, EY România.
Pentru economia românească Comisia Europeană estimează o creştere de 2,3% în 2014, mult peste creşterea prognozată pentru zona euro (1,2%) şi peste creşterea din Uniunea Europeană (1,5%).
„Este un ritm bun de creştere, dar insuficient având în vedere decalajele structurale ale economiei româneşti. În acelaşi timp, inflaţia anuală medie este estimată de Comisie să încetinească la 2,4% în 2014, în timp ce şomajul este estimat la 7,2% în 2014, cu perspective de scădere începând cu 2015”, concluzionează şeful EY România.
