Eveniment

Studiu KPMG: România are al doilea cel mai mic salariu minim din Europa, dar printre cele mai mari impozite pe salariile mici

Autor: Adelina Mihai

18.05.2018, 00:07 3148

Angajaţii români au în continuare aproape cele mai mici salarii minime din Europa, de 243 de euro net pe lună, nivelul acestora fiind mai mare doar prin comparaţie cu salariul minim din Bulgaria, de 202 euro net, arată un studiu realizat de KPMG. La polul opus, cu cele mai mari niveluri ale salariilor minime se află Luxemburg (cu un salariu minim de 1.727 de euro net pe lună), Irlanda (1.587 euro net pe lună) şi Marea Britanie (1.321 euro net pe lună).

„În mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut”, se arată în studiul KPMG.

Într-adevăr, cu o taxare efectivă de 44% a salariilor minime la nivelul întregii economii, România are al şaptelea cel mai ridicat nivel al taxării salariilor mici din totalul celor 20 de ţări analizate, după Franţa (87%), Letonia (56%), Olanda (55%), Ungaria (53%), Slovacia (51%) şi Cehia (48%). Pe de altă parte, în Irlanda, salariul minim este taxat cu 15% (şi are o valoare netă de 1.587 de euro, de 6,5 ori mai mare ca în România) ), în Marea Britanie cu 18% (şi ajunge la un nivel net de 1.321 de euro net, de 5,4 ori mai mare decât în România), în Malta cu 20% (şi este de 621 de euro net, de 2,5 ori mai mare ca în România), iar în Luxemburg cu 27% (şi este de 1.727 euro net, de 7 ori mai mare ca în România).

În Polonia, ţară în care salariul minim este de 387 de euro net pe lună, cu 60% mai mare ca în România, taxarea efectivă pe salarii este de 41%, cu trei puncte procentuale mai scăzută decât în România.

Studiul KPMG a analizat şi statusul transpunerii unei directive europene (Directiva 67/2014/UE)în legislaţia locală a fiecărui stat membru şi explică modificările propuse privind detaşările transnaţionale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detaşaţi pe baza conceptului de "remunerare egală  pentru muncă egală". În 2017, arată studiul, numărul detaşărilor de personal în statele UE/ SEE/ Elveţia a fost de 2,3 milioane de persoane, numărul fiind cu  58,6% mai mare ca în anul 2010.

Conform studiului KPMG pentru anul 2018, dintre cele 20 de state membre care au un salariu minim stabilit la nivel naţional, România are al treilea cel mai mic salariu brut pe economie (416 euro), după Bulgaria (261 euro) şi Lituania (400 euro). În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 euro), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului.

„Companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerinţele privind salariul minim din ţara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat”, a spus Mădălina Racoviţan, Partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România. Ea a adăugat că, în primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel naţional, astfel că, în timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii mi­nime diferite în funcţie de sectorul eco­nomic de activitate, vârstă sau alţi factori.

„În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli şi acestea trebuie analizate cu atenţie înainte de începerea detaşării”, a mai spus Racoviţan.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO