Învăţământul profesional şi tehnic (IPT) merită resurse mult mai mari decât cele care îi sunt alocate, iar sistemul are mai multe probleme, printre care slaba pregătire a profesorilor şi curriculum, anunţă Coaliţia pentru Educaţie, precizând că prioritatea IPT este conservarea joburilor dascălilor.
Potrivit Federaţiei Coaliţiei pentru Educaţie, peste 50% din elevii unei generaţii urmează învăţământul profesional şi tehnic (IPT), iar sistemul de învăţământ merită o atenţie şi resurse mult mai mari decât cele care îi sunt alocate în momentul de faţă
“Sistemul românesc de educaţie presupune ca finalitate bacalaureatul şi parcursul universitar, dar doar puţin peste 20% dintre elevii unei generaţii ajung de fapt la facultate, în timp ce o pondere foarte mare a fiecărei generaţii nu este sprijinită în a-şi atinge potenţialul real”, se mai arată în sursa citată.
Federaţia Coaliţiei pentru Educaţie mai precizează că învăţământul profesional din România are mai multe probleme, printre care slaba pregătire a profesorilor, curriculum, dotări şi practică inadecvată.
“Lipsa de calitate în pregătirea elevilor, cauzată de slaba pregătire a profesorilor, curriculum, dotări şi practică inadecvate; Pierderea unor generaţii întregi de elevi, suprapusă perspectivei demografice negative a României şi migraţiei externe crescânde, contribuie la agravarea crizei forţei de muncă; Extinderea rolul şi obiectivelor învaţământului obligatoriu pentru a cuprinde formarea caracterului şi dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale”, mai precizează sursa citată.
O altă problemă semnalată de Federaţia Coaliţiei pentru Educaţie este lipsa unei legături între învăţământul profesional şi tehnic şi piaţa muncii, precizând că prioritatea actuală a sistemului de învăţământ este conservarea locurilor de muncă ale cadrelor didactice.
„Lipsa de legătura între IPT si piaţa muncii şi necorelarea cu priorităţile economice ale României. Prioritatea actuală în IPT este mai degrabă în sensul conservării locurilor de muncă ale cadrelor didactice, decât în sensul corelării cu nevoile de calificări din piaţa muncii sau cu nevoile de formare şi creştere ale elevilor”, se arată în studiu.
De asemenea, raportul mai susţine că o altă problemă a învăţământului profesional şi tehnic este percepţia şi imaginea negativă a acestuia în rândul părinţilor si elevilor.
“Elevii de la tehnologic par să fie starurile sistemului de educaţie din România pentru că sunt singurii elevi de la care cerem două lucruri: cerem să ia bacalaureatul şi cerem să termine cu calificare de nivel 4. Cei de la teoretic nu au această presiune, cei de la profesional termină doar cu calificare de nivel 3. Din punctul meu de vedere este o minciună construită pentru a da ţării cât mai mulţi studenţi sau cel puţin candidaţi care ar putea să acceseze studiile superioare”, a declarat preşedintele Federaţiei Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoinau.
Specialiştii susţin că sistemul dual schimbă percepţia privind IPT, această formă este mai atractivă datorită implicării agenţilor economice, iar concurenţa la admitere este mare.
“Clasele în sistem dual pot avea monospecializare şi sunt organizate cu un singur agent economic, sau mai mulţi agenţi economici se angrenează în susţinerea unei clase şi a unui număr de elev în funcţie de nevoie de resursă umană pe care le are. Aceşti elevi fac curriculum comun împreună şi partea practică la agentul economic care i-a selectat. Provocarea vine din beneficiile pe care le acordă agenţii economici pentru ca elevii să nu migreze între agenţii care oferă burse mai mari. Pot exista clase cu duble-specializări sau triple-specializări, unde diferă doar programul de practică”, a declarat, reprezentantul Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual (ANFPI), Cornel Bertea Hanganu.
