Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că există posibilitatea ca subsidiarele instituţiilor de credit să transfere bani în afara României dacă băncile mamă o vor cere, menţionând în acelaşi timp că la Bruxelles au fost stabilite măsuri pentru păstrarea expunerilor.
"Menţinerea expunerii subsidiarelor băncilor din România este crucială. Şi cred că în mesajul preşedintelui României la această reuniune (de miercuri a Consiliului European, la Bruxelles - n.r.) un mesaj care a fost îmbrăţişat de toate statele, a făcut ca în comunicatul final să apară acea frază la menţinerea expunerii subsidiarelor în toate ţările din Europa", a afirmat Tănăsescu la emisiunea "După 20 de ani, difuzată duminică la Pro TV.
Cu toatea aceastea, el a admis că există şi posibilitatea ca banii să iasă din ţară.
"Există această potenţiabilitate ca, în cazul în care părinţii, mamele, taţii acestor subsidiare să ceară o plecare a banilor, să se întâmple", a afirmat Tănăsescu, întrebat dacă retragerea banilor din subsidiarele băncilor străine reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa României.
Reprezentantul României la FMI a punctat că politica de supraveghere a BNR este una "foarte adecvată", demonstrată prin ieşirile infime de capital de până acum.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, la Bruxelles, că decizia Consiliului European privind soluţiile de capitalizare a băncilor înseamnă că toate statele din UE au garanţia că subsidiarele băncilor mamă nu vor avea probleme legate de fluxurile de capital.
Clauza de menţinere a expunerii instituţiilor financiare pe toate subsidiarele din statele membre a fost inclusă pentru a evita presiunea pe pieţele de credit şi, implicit, în economia reală.
Tănăsescu a menţionat că se discută şi posibilitatea de a relua un nou acord de tipul înţelegerii de la Viena, prin care băncile mamă s-au angajat în 2009 să menţină expunerile pe România.
Şefii de stat şi de guvern din zona euro au prezentat joi dimineaţa principalele componente ale unui plan pentru a scoate Europa din criza datoriilor de stat.
Principalele măsuri decise se referă la reducerea datoriilor Greciei cu 100 miliarde euro, creşterea fondului UE de susţinere a statelor aflate în dificultate la 1.000 miliarde euro, angajamentul Italiei de a lua noi măsuri fiscale şi recapitalizarea băncilor cu 106 miliarde de euro.
"Este un pachet care vine într-un moment foarte important. Şi cred că semnificaţia lui este dublă. Unu, oamenii politici europeni au ajuns la un consens. Şi doi, pachetul propus a creat expectaţii fooarte mari, deci modul de credibilitate a acestui pachet a dus la creşteri enorme, pe burse asiatice, americane, europene. De partea cealaltă, trebuie să fim foarte atenţi cu detaliile. Aceste detalii lipsesc din acest plan. Sigur, mai sunt câteva zile până la reuniunea grupului G20 de la Cannes, iar aceste detalii vor trebui să fie prezentate, în special referitoare la modul în care fondul de stabilitate financiră va fi alimentat în aşa fel încât să poată să răspundă cerinţelor de recapitalizare a fondului", a spus Tănăsescu.
Pentru anul următor, Tănăsescu consideră că vulnerabilitatea principală este legată de şocurile externe pe care România le poate primi ca urmare a deteriorării mai profunde în Europa a sistemului finaciar sau a percepţiei privind această zonă.
"Noi trebuie să fim foarte atenţi ca aceste riscuri externe să poată fi absorbite. Acest lucru nu se poate face decât prin politici prudente şi prin localizarea unor tampoane importante la nivelul politicilor fiscale şi monetare care să poată absorbi aceste şocuri", a mai spus Tănăsescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
