Eveniment

Tăriceanu: Statul trebuie să aloce 0,5% din PIB/an (500 mil. euro) pentru apariţia unor poli industriali

Tăriceanu: Statul trebuie să aloce 0,5% din PIB/an (500 mil. euro) pentru apariţia unor poli industriali

Călin Popescu Tăriceanu, fost premier liberal: Problema este că guvernul Boc a luat o serie de măsuri stupide, care au sufocat mediul privat şi au sugrumat de asemenea sectorul public, fără ca veniturile bugetare să fie direcţionate către investiţii eficiente din punct de vedere economic. Mediafax Foto

Autor: Andi Manciu, Iulian Anghel

30.11.2012, 00:07 693

Premierul care, în mandatul său la Palatul Victoria (2005-2008) a susţinut că nu ne permitem să fim competitivi doar cu salarii mici, susţine, la câţiva ani de atunci, că România trebuie să devină competitivă pe plan european prin încurajarea industriei şi deplânge faptul că la nivelul conducerii PNL nu a fost propus un plan de relansare economică, deşi liberalilor le-ar fi fost recunoscute, de-a lungul vremii, virtuţi în elaborarea unor planuri de dezvoltare.

"Este nevoie de un pachet de măsuri care să provoace un şoc în economie, care să provoace economie şi care să ducă în final la stoparea declinului economiei", a argumentat Tăriceanu.

Pe măsură ce criza se prelungeşte în Europa, iar creşterea economică nu se arată la orizont, discuţiile despre necesitatea reindustrializării îşi fac loc din ce în ce mai mult în discursurile şi planurile economiştilor şi în cele ale oamenilor politici. România nu putea scăpa unei astfel de dezbateri şi ea s-a amplificat în vară în preajma alegerilor locale pentru că alegerile sunt ele însele prilej de a pune pe masă planuri de viitor, mai ales pe zona economică. Întrebarea este următoarea: ce faci când, aşa cum arăta recent Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners, România şi-a epuizat resursele de creştere? Când există temerea că exporturile vor scădea, dat fiind ca România pierde din competitvitate, când investiţiile straine şi remiterile scad, când motoarele tradiţionale de creştere şi-au terminat suflul? Ieşirea din acest scenariu se poate găsi în orientarea României către noi tehnologii energetice şi atragerea elitelor din alte ţări, opina recent Lionăchescu.

Imediat după alegerile locale au existat ceva speranţe şi, după cum spunea Constantin Toma, preşedintele Romet Buzău, companie cu afaceri de 300 de milioane de euro, este bine să scăpăm de câinii de pe străzi, dar trebuie să facem ceva şi pentru economie. Aceste speranţe s-au cam topit însă pe măsura trecerii timpului. În această campanie, partidele au prezentat planuri economice, dar ele nu au convins pentru că nu au fost apărate cu tărie şi nici explicate de protagonişti. Principalele două forţe politice - USL şi ARD - susţin scăderea fiscalităţii şi reducerea taxelor, dar sunt prea puţine argumente.

Ieri, la o dezbatere pe teme economice organizată de Societatea Academică Română şi Fundaţia Friedrich Ebert, Tăriceanu a admis că prezentarea unui plan economic liberal pentru România a fost deficitară, apreciind în nume propriu că a fost o greşeală faptul că preşedintele PNL nu a prezentat un plan economic.

USL (Alianţa dintre PSD, PNL şi PC) are un plan economic care prevede, între altele, scăderea impozitului pe veniturile salariale, scăderea fiscalităţii la angajator pe zona de contribuţii sociale şi revenirea, într-un orizont de 4 ani, la Taxa pe Valoarea Adăugată de 19% de la 24% în prezent.

Dar Tăriceanu afirmă: "Din păcate, PNL este încă dator electoratului propriu cu exprimarea unei viziuni liberale asupra viitorului economiei româneşti şi, vă spun sincer, am aşteptat în această campanie electorală - mai sunt zece zile până la data alegerilor - am aşteptat ca liderul PNL să promoveze un plan economic pentru România. Din păcate, până astăzi am fost deficitari la acest capitol şi consider că este o greşeală care ar putea să ne coste, şi anume faptul că în această campanie nu am prezentat suficient soluţiile noastre de creştere a economiei româneşti, PNL fiind considerat până nu de mult un partid al competenţei economice".

Tăriceanu a condus un guvern liberal în perioada de boom economic pentru România. Un boom economic bazat pe împrumuturi, pe intrări de investiţii străine de miliarde de euro anual şi pe alte miliarde de euro anual trimişi în ţară de românii care munceau în străinătate.

Când criza a lovit, în a doua parte a lui 2008, când băncile au închis robinetul creditelor, capitalul străin a luat-o la fugă, iar banii trimişi în ţară de cei plecaţi s-au împuţi­nat, boom-ul economic s-a topit fulgerător. Guvernul liberal nu a redus cheltuielile statului (era şi campanie electorală pentru alegerile generale) şi, astfel, s-a întâmplat că în 2008 am avut o creştere economică de 7,1%, dar un deficit colosal, de 5%, în ciuda acestei creşteri. Ministerul Finanţelor condus atunci de Varujan Vosganian a cheltuit

2 mld. euro din privatizarea BCR pentru a acoperi golurile Trezoreriei şi, astfe, de pe urma privatizării unuia dintre cele mai bune active ale statului nu s-a ales mai nimic. Dezastrul avea să se arate un an mai târziu când economia a căzut cu 7%, iar România s-a văzut obligată să încheie uriaşul acord de împrumut de 20 mld. euro cu FMI, UE şi Banca Mondială.

Indisciplina bugetară, o tragedie mai ales la nivel local

Cum vede Tăriceanu situaţia la 4 ani de la aceste episoade? Potrivit fostului premier, România are o mare problemă legată de lipsa de disciplină a cheltuielilor la nivel central şi la nivel local ("la nivel local este o tragedie").

Tăriceanu spune că este un adept al reducerii taxelor, dar şi al menţinerii unei discipline strânse: "Datoria publică să nu depăşească 40% din PIB, eventual la limită chiar printr-o normă constituţională."

În plus, el pledează pentru reducerea taxelor şi a impozitelor care au impact direct asupra consumului, a creării locurilor de muncă şi a investiţiilor. Tăriceanu a susţinut ieri revenirea TVA la 19%, dar a subliniat că nu este adeptul TVA diferenţiat promovat de USL (9% TVA la unele produse agricole), însă susţine impozitul de zero la sută pe profitul reinvestit.

Fostul premier a mai precizat că pledează pentru majorarea redevenţelor, care se situează în România la un nivel mult mai mic decât în celelalte state ale UE.

El a mai precizat că este necesar un contract social cu românii care să însemne zero la sută tăieri de salarii şi pensii în următoarea perioadă: "Un angajament ferm din partea USL că viitoarele guvernare nu va opera niciun fel de tăieri de pensii sau salarii, iar corecţiile vor fi numai în plus".

Câte 1% din PIB în plus pentru Sănătate şi Educaţie

De asemenea, Tăriceanu a susţinut că trebuie alocat câte un procent din PIB în plus pentru sănătate şi educaţie, iar fondurile alocate cercetării şi inovaţiei să revină la 1%.

"Din păcate, susţine Tăriceanu, care în partid a lăsat de mai multe ori impresia că nu este întru totul de acord cu opiniile lui Crin Antonescu - PNL este încă dator electoratului propriu cu exprimarea unei viziuni liberale asupra viitorului economiei româneşti."

Fostul premier şi-a exprimat dezamăgirea că această propunere nu a venit din partea preşedintelui PNL. În schimb, a prezentat o viziune proprie de măsuri esenţiale pe care va trebui să le ia următorul guvern, pe care l-a denumit "un plan de resuscitare a economiei" în cinci puncte.

"Aceste propuneri trebuie să genereze o dezbatere a priorităţilor. Sunt măsuri care vor avea efecte pe termen scurt, este nevoie de un pachet de măsuri care să provoace un şoc în economie, care să provoace economie şi care să ducă în final la stoparea declinului economiei", a argumentat Tăriceanu. Între măsurile enumerate de acesta se află "toleranţa zero pentru evaziunea fis­cală", respectiv "o adevărată declaraţie de răz­boi împotriva corupţiei şi evaziunii fiscale".

Guvernarea lui Tăriceanu va rămâne în istorie prin faptul că a introdus cota unică de impozitare de 16% care şi ea a contribuit în felul ei la avântul economic din acei ani. Acum cota unică este susţinută de PDL (care susţine că o reduce la 12% dacă va guverna), în vreme ce USL merge pe o taxare diferenţiată a muncii (8%, 12% şi 16%) şi păstrează cota de 16% pentru profitul companiilor.

Vorbind despre intenţia USL de a introducere impozitarea regresivă, care să păstreze cota de 16% ca nivel maxim de taxare, Tăriceanu a arătat că aceasta a fost o soluţie de compromis propusă de fostul premier Adrian Năstase, când PNL şi PSD au discutat programul economic, dar care nu va fi funcţională imediat după alegeri, ci atunci când economia o va permite, când va fi capabilă să genereze resursele necesare.

"Principala prioritate a USL şi a PNL trebuie să fie în opţiunea mea reluarea creşterii economiei. În mod clar, criza economică de la noi din ţară a fost agravată de criza economică mondială, dar şi de incompetenţa guvernărilor PDL anterioare. Problema este că guvernul Boc a luat o serie de măsuri stupide, care au sufocat mediul privat şi au sugrumat de asemenea sectorul public, fără ca veniturile bugetare să fie direcţionate către investiţii eficiente din punct de vedere economic", a susţinut ieri fostul premier.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO