Investitorii străini solicită guvernului eliminarea impozitului pe construcţii speciale în forma actuală deoarece va genera pierderi mari pentru companii, prin dublarea sau chiar triplarea impozitului pe profit plătit în anumite industrii, iar pe termen mediu şi lung ar putea duce la falimente şi concedieri.
Impozitul pe construcţiile speciale, cunoscut sub denumirea de „taxa pe stâlp“, a intrat în vigoare la începutul acestui an, iar în absenţa normelor metodologice a stârnit până acum numeroase interpetări şi controverse. Primul termen de plată este pe 26 mai.
Consiliul Investitorilor Străini (FIC), împreună cu Romanian Business Leaders şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România au atenţionat ieri că introducerea în forma actuală a impozitului pe construcţii speciale va avea consecinţe negative puternice asupra mediului de afaceri.
„Încă din luna noiembrie a anului trecut am militat pentru eliminarea acestui impozit. Are efecte nocive. Este dăunător investiţiilor. Susţinem eliminarea totală a impozitului pe construcţii sau în cel mai rău caz suspendarea aplicării prevederilor OUG 102 în forma actuală şi înlocuirea cu un nou act normativ care să prevadă reducerea cotei de impozitare împreună cu modificarea bazei impozabile în valoare fiscală netă“, a declarat Daniel Anghel, membru al boardului FIC. El a arătat că atunci când a fost decisă introducerea „taxei pe stâlp“ a lipsit cu desăvârşire consultarea mediului de afaceri.
Impozitul pe construcţiile speciale se calculează prin aplicarea a 1,5% la valoarea contabilă brută a tuturor construcţiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se datorează impozit pe clădiri.
Investitorii străini au arătat că există industrii în care veniturile sunt fixe, iar profiturile sunt reduse, acestea aflându-se totodată în imposibilitatea de a transfera costul impozitului în tarifele practicate. În aceste condiţii, unica soluţie pentru companiile din aceste industrii nu rămâne decât falimentul.
Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii ar urma să fie cele mai afectate de noul impozit având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme. Dar costul final va fi în cele din urmă transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate. Iar economia va fi afectată prin nerealizarea unor investiţii. De altfel, investitorii străini au avertizat că pe termen mediu şi lung vor fi obligaţi să-şi reconsidere planurile de investiţii. În lipsa unor clarificări de la Finanţe firmele au continuat până acum să bâjbâie, încercând să desluşească tainele „taxei pe stâlp“.
Normele metodologice pentru impozitul pe construcţiile speciale, cerute şi aşteptate de oamenii de afaceri, au fost aprobate în cele din urmă marţi de guvern, cu doar câteva zile înainte de data stabilită pentru plata primei rate.
Activele supuse impozitului pe construcţii au o durată de funcţionare ridicată, situată în intervalul 10 - 60 ani, iar cota de impozitare este extrem de ridicată, astfel încât un contribuabil va plăti între 15% şi 90% din valoarea totală a activului, ceea ce este excesiv şi denotă neînţelegerea de către iniţiatorii acestui act normativ a impactului pe termen mediu şi lung generat de acest impozit, susţin reprezentanţii FIC. O altă problemă este lipsa distincţiei în privinţa bazei de impunere între activele în funcţiune, activele în inactivitate temporară sau activele în conservare.
Singura şansă de modificare a impozitului pe construcţiile speciale este în Parlament.
În ultimele luni au existat unele discuţii legate de modificarea prevederilor iniţiale referitoare la impozitul pe construcţiile speciale. Ordonanţa de urgenţă care instituie acest impozit este încă în Parlament şi acolo va rămâne până la primul termen de plată, din această lună, în condiţiile în care parlamentarii sunt pentru o lună în „vacanţă electorală“.
Rămâne de văzut dacă varianta finală a actului normativ care va ieşi din Parlament va include vreuna dintre sugestiile consultanţilor fiscali şi ale oamenilor de afaceri.
FIC este una dintre cele mai importante asociaţii de investitori străini din România. În prezent FIC numără 119 de companii multinaţionale membre ale căror investiţii cumulate reprezintă aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate până în prezent în România din 1990.
Consecinţe ale implementării impozitului pe construcţii în viziunea FIC
Reducerea investiţiilor/ renunţarea la investiţii
Se creează premisele reducerii investiţiilor în sectoare economice strategice din cauza creşterii cu 1,5%/an a costurilor, fapt ce va avea drept consecinţă stoparea dezvoltării economice, în condiţiile în care ne dorim tocmai o dezvoltare economică continuă şi sustenabilă. Acolo unde noile condiţii de piaţă nu permit creşteri de preţuri/tarife este cel mai probabil ca acest impozit să conducă la renunţarea la anumite proiecte de investiţii.
Comunicaţiile electronice
Există o mare diferenţă între operatorii care dispun de infrastructură proprie şi cei care utilizează infrastructura terţilor. Aceştia din urmă vor fi afectaţi doar într-o mică măsură de noul impozit şi doar în cazul în care proprietarii vor transfera o parte din costul cu impozitul în preţul chiriei. Se creează astfel premisele pentru distorsionarea concurenţei.
Producţia de ţiţei şi gaze
La încetarea concesiunii petroliere, bunurile concesionate şi cele rezultate din activităţile petroliere se restituie/trec în proprietatea statului, motiv pentru care respectivele bunuri ar trebui să fie exceptate de la plata impozitului pe construcţii.
Energie şi utilităţi
Orice impunere suplimentară necorelată cu mecanismele de tarifare poate genera efecte în cascadă greu de cuantificat. De exemplu, preluarea reţelelor plătite de utilizatori în patrimoniul operatorilor de utilităţi reprezintă o obligaţie legală care atrage şi obligaţia întreţinerii şi modernizării respectivei reţele, iar aceste costuri nu sunt recunoscute de către reglementator.
Finanţările din energie
Finanţările investiţiilor din industria energetică vor fi afectate de acest impozit întrucât planurile de afaceri depuse pentru finanţări nu au prevăzut acest cost.
Agricultura
Întrucât agricultura reprezintă un motor de creştere al economiei care trebuie susţinut în continuare, ar fi oportună exceptarea de la plata impozitului a anumitor construcţii precum sere, silozuri si altele. Mai mult, datorită faptului că impozitul se aplică persoanelor juridice, se creează distorsiuni concurenţiale între acestea şi persoanele fizice care desfăşoară aceeaşi activitate.
Aplicare asupra investiţiilor deja făcute
Impozitul este calculat asupra unor investiţii deja făcute în perioade anterioare, în care acest cost nu a putut fi previzionat, iar condiţiile pieţei erau diferite. Astfel, cel mai probabil, acest cost va fi recuperat prin încorporarea acestuia în preţurile practicate, ceea ce va conduce la un efect negativ asupra consumului populaţiei şi inflaţiei.
