Impozitul pe bacşiş, unul dintre cele mai bizare impozite, care a stârnit foarte multe controverse şi comentarii, va fi în cele din urmă eliminat, decizia Ministerului Finanţelor venind la doar câteva zile de la aplicare.
Ziarul Financiar a scris despre acest subiect arătând că goana pentru creşterea gradului de colectare a impozitelor generează situaţii bizare. În primele zile de impozitare a bacşişului chelnerilor, taximetriştilor sau coafezelor puţini erau cei care s-au grăbit să emită bonuri pentru mărunţişul lăsat de clienţi, dar întreaga breaslă a celor care lucrează în servicii era în fierbere. La un bon de bacşiş de 5 lei, în conturile de la Finanţe ajung 80 de bani.
„Obligativitatea taxării bacşişului va fi eliminată“, a anunţat vineri 15 mai, Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor. Decizia de fiscalizare a bacşişului, respectiv evidenţierea pe un bon fiscal separat şi taxarea cu 16% a bacşişului, a intrat în vigoare la 9 mai.
Durata scurtă de viaţă a fiscalizării bacşişului este o consecinţă a perpetuării obiceiului de a aplica măsuri fără consultări serioase cu mediul de afaceri şi fără realizarea în prealabil a unor studii de impact care să arate consecinţele, sustenabilitatea bugetară a măsurilor fiscale avute în vedere, măsuri care în cele din urmă ajung să fie elimiate. Introducerea fiscalizării bacşişului indică şi o oarecare ignoranţă pentru unul dintre principiile importante ale fiscalităţii care arată că impozitele trebuie să fie uşor de administrat, uşor de înţeles de către contribuabili, să fie prelevate potrivit unor reguli simple, clare şi care să nu dea naştere la interpretări arbitrare.
La câteva zile după intrarea în vigoare a fiscalizării bacşişului, ministrul finanţelor spune că a fost făcut un studiu de impact care a relevat că impozitarea bacşişului nu se poate reglementa „în toate speţele sale“. Normal ar fi fost ca această analiză să fie realizată înainte de aplicarea măsurii. „S-a făcut o analiză, dar din păcate impozitarea bacşişului nu se poate reglementa în toate speţele sale. Aplicarea acestuia ar fi extrem de dificilă. Au existat discuţii de amânare a taxării bacşişului sau de anulare a lui şi prin urmare am decis de comun acord să renunţăm definitiv la taxare. Inspectorii Fiscului veneau şi identificau în casele de marcat sume suplimentare de bani. Vom introduce probabil de la 1 ianuarie anul viitor un impozit forfetar“, a spus ministrul finanţelor. Teodorovici a susţinut că prevederile ordonanţei se aplică totuşi până la eliminarea acesteia, pentru bonurile fiscale emise pentru bacşiş până la 1 iunie comercianţii fiind impozitaţi cu 16%. Modificarea ar putea fi operată de către Parlament.
Ministerul Finanţelor estima că prin impozitarea bacşişului ar putea să ajungă la buget 154 mil. lei în acest an şi 300 mil. lei anul viitor. Acest lucru înseamnă că statul a evaluat „piaţa bacşişului“ spre 1,8 mld. lei (400 mil. euro) anual. Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client în plus faţă de valoarea bunurilor cumpărate sau a serviciilor prestate, precum şi restul dat de vânzători şi nepreluat de clienţi în mod voluntar.
Fiscalizarea bacşişului se înscrie în lista celor mai controversate taxe, alături de taxa pe scaun pe care guvernul Remeş intenţiona să o introducă, impozitul forfetar al guvernului Boc sau impozitul pe construcţii speciale al guvernului Ponta, care ar urma să fie eliminat începând din 2016.
Ministrul Finanţelor a avut vineri consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie. Odată cu eliminarea taxării bacşişului, va dispărea şi obligativitatea deţinerii registrului de bani personali pentru angajaţi.
„În sfârşit aplaud decizia Guvernului, care a aplecat urechea către cei care fac activitate operaţională în acest domeniu. Felicit Guvernul că a decis să renunţe la această lege după ce a luat pulsul economiei reale. Noi, cei din Federaţia Industriei Hoteliere din România am fost întotdeauna împotriva acestei decizii pentru că ştim amplitudinea acestui venit (generat din bacşiş - n.r.), iar veniturile la buget rezultate din impozitarea bacşişului sunt insignifiante. Şi în plus, complicaţia ne-a dus la paroxism“, spune Radu Enache, acţionar al Continental Hotels.
