„Impactul deplin al măsurilor de relaxare fiscală se va vedea abia în 2017. Anul acesta fiind an electoral, lucrurile vor părea aşezate. În 2017 bugetul va avea probleme pentru că deficitul se va adânci la peste 3% din PIB şi există şi un vârf de plată al datoriei. Aşa cum vedem pe internet că spune dl Ponta (fostul premier - n. red.) – anume că vom avea creştere economică şi că putem acoperi toate reducerile de taxe –, aşa am putea spune şi noi: dar asta ar însemna să vindem blana ursului din pădure. Realitatea este că nu am învăţat nimic din povestea lui 2008 şi repetăm acelaşi scenariu. Atunci spuneam la fel: va exista creştere, suntem acoperiţi. Dar cum a venit un moment dificil, am cedat. Asta a fost diferenţa dintre România şi Polonia în criză. România nu a fost pregătită, Polonia a fost. Repetăm aproape identic situaţia de dinainte de criză. Am redus taxe, încă cer unii ca ele să fie din nou reduse. Pericolul este ca veniturile statului să nu acopere promisiunile făcute, care pot fi respectate doar prin majorarea deficitului având ca efect intrarea într-o permanentă majorare a datoriei“, comentează economistul Aurelian Dochia.
Raportul Comisiei Europene pentru România estimează că deficitul bugetar al bugetului consolidat va creşte la 3,0% din PIB în 2016 (2,95% din PIB în estimarea guvernului) şi la 3,8 % din PIB în 2017. Prin urmare, deficitul structural se va abate de la obiectivul pe termen mediu al României (1% din PIB) cu 2% din PIB în 2016 şi cu 3% din PIB în 2017, în ipoteza în care nu vor mai exista alte schimbări în materie de politică. Un deficit structural de 1% din PIB avea menirea să reducă datoria publică şi să menţină în echilibru balanţa de plăţi. Dar, ca urmare a majorării deficitului, datoria publică va creşte la 42% în 2017 şi la peste 60% din PIB în 2016. Dacă datoria depăşeşte 60% din PIB, atunci România va trebui să se limiteze la un deficit structural de 0,5% din PIB, faţă de 1% din PIB – obligaţie pe care o are faţă de UE având o datorie de sub 60% din PIB.
Una dintre problemele bugetului este, aminteşte documentul Comisiei, aceea că, deşi taxele indirecte (TVA în special) s-au situat până acum cu mult peste media UE - în vreme ce impozitarea directă este mai scăzută decât media Uniunii -, veniturile din această sursă sunt modeste. Deficitul de încasare a TVA (diferenţa dintre obligaţiile fiscale teoretice şi veniturile efective colectate) a atins 41% în 2013 şi a fost cel mai ridicat din UE. Colectarea s-a mai îmbunătăţit, dar nu suficient, iar reducerile de taxe vor conduce din nou la diminuarea veniturilor bugetare, arată documentul.
