Dobânda Robor la trei luni, de nivelul căreia depinde costul creditelor de retail în lei, şi-a continuat şi ieri tendinţa puternic ascendentă avută în ultima săptămână şi a urcat la 1,5% pe an, pentru prima dată într-un interval de patru luni, pe fondul deteriorării lichidităţii din piaţa monetară. Acest nivel nu mai fusese atins de la finalul lunii aprilie.
După o pauză de două săptămâni, BNR a organizat ieri o licitaţie repo de 1,9 miliarde de lei (echivalentul a 430 mil. euro), la care au participat trei bănci, pentru a calma piaţa monetară. Cea mai mare sumă oferită la repo în acest an, de 4,5 mld. lei, a fost în luna aprilie.
Costul leilor a crescut în doar două săptămâni cu 15%, respectiv 0,2 puncte procentuale, ceea ce creează premisele pentru scumpirea creditelor în monedă naţională chiar şi cu câteva zeci de lei.
„Presiunile recente pe ratele de finanţare vin din factori exogeni: creşterea contului trezoreriei pe fondul plăţilor la buget de la finele lunii în contextul în care execuţia bugetară posta un surplus de 1,1% din produsul intern brut la sfârşitul lunii iulie şi creşterea sezonieră a numerarului în circulaţie tipică perioadei de vacanţă“, a explicat Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING.
Creşterea cu 0,2 puncte procentuale a costului leilor înseamnă practic o rată mai mare cu 23 de lei pentru un credit imobiliar de 200.000 de lei (echivalentul a 45.000 de euro). Astfel, cei câteva sute de mii de români care au contractat de la bănci credite imobiliare şi ale căror datorii ajung la aproximativ 14 miliarde de lei va trebui să scoată din buzunar 1,5-2 milioane de lei pentru o creştere de 0,2 a costului dobânzii Robor. Cele mai multe bănci şi-au stabilit luna septembrie pentru ajustarea dobânzilor, operaţiune realizată trimestrial.
Banca Naţională nu a mai organizat licitaţii repo de pe 10 august, când a fost întreruptă o serie de şapte săptămâni consecutive de licitaţii. Prin intermediul operaţiunilor repo, BNR oferă lichidităţi băncilor, care garantează împrumuturile cu titlurile de stat din portofolii. „Faptul că la licitaţia de injecţie de lichiditate printr-o operaţiune repo a BNR au fost doar trei bănci participante sugerează că deficitul de lichiditate nu este sistemic şi ţine mai degrabă de distribuţia neuniformă a lichidităţii“, a adăugat Dascălu.
La finele primului trimestru, când a avut loc precedenta rundă de actualizare a dobânzilor, Robor se apropiase de asemenea de pragul de 1,5% pe an. Evoluţia de atunci a costului leilor fusese generată de o lipsă temporară de lichiditate pe piaţă, ca urmare a regularizărilor impozitelor pe profit aferente anului trecut. Costul leilor pe piaţa monetară a înregistrat mai multe perioade de volatilitate de la începutul acestui an, chiar dacă nu la fel de ample precum cele din 2014. Totuşi faţă de decembrie, indicatorul Robor la 3 luni este mai mic cu 0,2 puncte procentuale.
