Ce este contestat este un model de societate, întrebările sunt dure şi dincolo de capacitatea limitată a Guvernului de a acţiona ele trebuie să îşi găsească un răspuns pentru că pun în discuţie fundamentele statului.
Călin Fusu, CEO al Neogen, crede că românii care au "ocupat" în ultimele cinci zile Piaţa Universităţii au ieşit în stradă cu "agende" proprii.
"Nici nu prea ştiu ce vor oamenii care au ieşit la miting. Sunt unii care nu se descurcă şi speră să îi ajute statul şi alţii care cer să se schimbe guvernarea. Eu nu cred că se va schimba nimic. În Siria au murit oameni la manifestaţiile de stradă şi nu s-a schimbat regimul. Singurul lucru care s-ar putea schimba în urma acestor evenimente ar putea fi guvernul."
Managerul se arată însă surprins că oamenii au ieşit acum în stradă în condiţiile în care românii nu sunt obişnuiţi să organizeze proteste violente.
"Românii nu sunt "ieşitori" în stradă, a apărut însă un factor declanşator care s-a nimerit să apară în momentul acesta şi mulţi au simţit că este o ocazie unică pentru a protesta."
Fusu, care conduce un business ce a încheiat anul trecut cu un rulaj de 4 milioane de euro, nu are multe lucruri de reproşat actualului guvern, însă subliniază că actualii oficiali comunică defectuos.
"Sunt satisfăcut de cum se mişcă guvernul, ar trebui însă să comunice mai bine. După mine, măsurile care ar trebui luate sunt coborârea nivelului fiscalităţii şi apariţia unui guvern mai mic şi mai puţin intruziv în economie."
Management slab
Dragoş Popescu, proprietarul firmei de consultanţă Concept Hotels, spune că revolta vine în cel mai prost moment pentru mediul de business, însă turbulenţele sociale arată că Executivul se confurntă cu o problemă la nivel de manangement.
"Guvernul suferă ca urmare a administrării slabe a resurselor, dar din cauza lipsei de viziune. Singurul mod de a taxa acest lucru este votul", crede Popescu, care conduce un business de 700.000 de euro.
Mai mult, antreprenorul subliniază că actuala guvernare şi-a construit greşit de la bun început strategia. "Problema nu a fost că nu au făcut ce au promis în campania electorală. Nu au ştiut de la bun început ce să promită oamenilor. Nu sunt mulţumit de actuala guvernare", crede Popescu, care plăteşte în fiecare lună salariile a 15 angajaţi.
Moment ales prost
Bogdan Niţu, director general al producătorului de ţevi şi tuburi Superlit, crede că evenimentele recente au un efect negativ asupra economiei locale şi că ieşirea în stradă a românilor nu este pe deplin justificată.
"Astfel de evenimente nu cred că ne ajută în niciun fel. Nu cred că acesta a fost cel mai bun moment pentru o astfel reacţie. Afacerile companiei noastre au crescut de la 3 la 14 milioane pe an în ultimii ani. Salariile au crescut şi ele de trei ori în această perioadă. Cred cu tărie că trebuie să ne luăm soarta în propriile mâini şi nu să aşteptăm să primim ceva de la Guvern."
În privinţa politicilor Guvernului, executivul admite că ar prefera o intervenţie minimală a statului asupra mediului de afaceri. "Tot ce se întâmplă acum în economia mondială a plecat de la faptul că statul nu a lăsat acum trei ani o serie de bănci să intre în faliment."
Efect al tuturor frustrărilor din ultimii trei ani
La polul opus, Adrian Ciobanu, proprietar al Reimens Group, companie care oferă consultanţă în reducerea costurilor cu serviciile de comunicaţii, afirmă că protestele populaţiei sunt justificate şi că s-au produs pentru că "s-a umplut paharul".
"S-au acumulat frustrări la nivelul populaţiei, dar dacă nu avea loc evenimentul în care a fost implicat Raed Arafat oamenii nu ar fi ieşit în stradă. Unei bune părţi din populaţie îi e foarte greu în perioada aceasta având în vedere şi costurile mari cu întreţinerea din iarnă."
Antreprenorul crede însă că unul dintre cele mai importante elemente care au dus la evenimentele actuale a fost reducerea puterii de cumpărare la nivelul populaţiei ca urmare a majorării TVA de la 16% la 24%. "Măsura aceasta a afectat pe toată lumea, atât la nivel de consumator, cât şi la nivel de business."
În al doilea rând Ciobanu crede că Guvernul nu a reuşit să gestioneze eficient costurile din administraţia publică. "Nu cred că există companie de stat care să nu piardă bani în anumite locuri." El mai spune că o soluţie pentru a linişti populaţia este eficientizarea de costuri pentru a putea realoca fonduri pentru aplicarea politicilor de protecţie socială.
Reproşurile străzii faţă de clasa politică
1. Incompetenţa. Oamenii cred că necazurile crizei sunt accentuate de lipsa de soluţii din partea clasei politice. Este de remarcat că nu doar Guvernul este acuzat de stradă - deşi reproşurile se îndreaptă, evident, către putere şi, în special, îi sunt adresate preşedintelui Traian Băsescu -, ci întreaga clasă politică, dovadă că oamenii nu-i lasă în Piaţa Universităţii pe reprezentanţii politici. Modul în care se fac promovările în administraţia de stat, politizarea ei, scandalurile nesfârşite de corupţie oferă public imaginea unei clase politice decrepite, incapabilă, incompetentă.
2. Nepăsarea. Premierul Emil Boc susţine că înţelege cât de greu o duc oamenii cu salarii tăiate sau cu locuri de muncă pierdute. Dar puterea a tăiat salariile şi a majorat TVA fără niciun avertisment, modifică Codul fiscal când îi trece prin cap. Mai mult, a fost şi agresivă când a vorbit despre "pensii nesimţite", despre salariaţi care, cum spunea preşedintele Traian Băsescu, "taie frunze la câini". Puterea nu a lăsat până în prezent să se vadă că ar empatiza cu cei care au de suferit de pe urma crizei. A părut deconectată de realităţile de zi cu zi.
3. Lipsa comunicării - 14 angajări de răspundere şi aproape 400 de ordonanţe de urgenţă, aceasta este zestrea de legi a Guvernului în trei ani. Majoritatea legilor importante au fost adoptate fără dezbatere şi fără să fie explicate. Guvernul vorbeşte de stabilitatea României în raport cu alte ţări. Dar măsurile dure i-au lovit chiar pe cei mai necăjiţi şi, firesc, este greu pentru ei să înţeleagă de ce trebuie să plătească pentru "o iluzie" despre care nu cred că le-ar putea aduce ceva bun în viitor.
4. Lipsa de soluţii pentru locuri de muncă în România. Între două şi trei milioane de români sunt plecaţi la lucru în străinătate. Puterea spune că locurile de muncă sunt o prioritate. Dar piaţa nu i-ar putea absorbi pe cei plecaţi dacă ei s-ar reîntoarce. Salariile mici sau lipsa locurilor de muncă i-au îndemnat pe cei mai mulţi să plece. Oamenii vor locuri de muncă acasă, oamenii vor soluţii pentru acasă. Dar unii lideri ai PDL i-au numit pe cei din stradă "viermi", "mahala ineptă" şi "ciumpalaci".
5. Legi inadecvate. Măsurile anticriză cum ar fi tăierea salariilor, majorarea TVA sau modificările repetate ale Codului fiscal nu au fost însoţite de alte legi care să compenseze tăierile de cheltuieli făcute de Guvern. Doi ani de zile a promis Guvernul un pachet de legi pentru sprijinirea economiei şi nu a făcut aproape nimic. Legile au fost în principal pentru reduceri de cheltuieli şi biruri suplimentare pe umerii oamenilor cum ar fi majorarea vârstei de pensionare. Sigur, şi în alte ţări au fost luate măsuri dure, dar în România au lipsit actele normative stimulative.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
