Eveniment

Tinerii români care pleacă în străinătate se întorc înapoi doar din obligaţie: dacă mâine s-ar mări salariile, românii nu ar reveni în ţară. Există o criză de încredere în autorităţile române

Dumitru Sandu, prof. univ. dr. la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială a Universităţii din Bucureşti: Criza locurilor de muncă asociată cu migraţia din România este parte a mai multor fenomene de criză din România, printre care criza relaţionării cu diaspora, nimeni nu vrea să discute de migraţie împreună cu diaspora. Gravitatea problemei rezidă în faptul că soluţii specifice pentru rezolvarea problemelor forţei de muncă şi migrare nu există. Soluţiile care ar putea fi abordate sunt soluţii la nivelul societăţii în ansamblu.

Dumitru Sandu, prof. univ. dr. la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială a Universităţii din Bucureşti: Criza locurilor de muncă asociată cu migraţia din România este parte a mai multor fenomene de criză din România, printre care criza relaţionării cu diaspora, nimeni nu vrea să discute de migraţie împreună cu diaspora. Gravitatea problemei rezidă în faptul că soluţii specifice pentru rezolvarea problemelor forţei de muncă şi migrare nu există. Soluţiile care ar putea fi abordate sunt soluţii la nivelul societăţii în ansamblu.

Autor: Răzvan Botea

08.11.2018, 19:50 1326

♦ Peste 3,6 milioane de români au plecat în străinătate în ultimele decenii, cei mai mulţi fiind în prezent în Italia şi în Spania l România are nevoie de un studiu pe tema emigraţiei, care să fie la baza politicilor publice pentru atenuarea fenomenului

♦ Aproape jumătate din numărul tinerilor din România au planuri concrete de plecare în străinătate.

Tinerii români care pleacă în străinătate se întorc în România doar dacă sunt constrânşi de anumite situaţii, cum ar fi divorţul sau un deces în familie. Spre comparaţie, tinerii germani pleacă în străinătate cu un scop, iar când acel scop este îndeplinit, aceştia se întorc în Germania.

„Am comparat motivaţia tinerilor din România cu motivaţia tinerilor din Ger­mania, Suedia, Letonia, Slovacia. Germanul tipic, tânăr, se întoarce în ţară după ce a îndeplinit planul pe care îl avea de făcut în străinătate. A plecat cu un plan şi se întoarce când fie a strâns banii necesari, fie a finalizat studiile. Am intervievat 2.000 de tineri români, aflând că, de fapt, revenirea în România se întâmplă din obligaţie – e bolnav, are probleme în familie, au rămas copiii singuri acasă. Este alarmant că re­venirea în ţară nu se produce în baza înde­plinirii unui plan, ci în baza unui eveniment neplăcut în familie“, a spus prof. univ. dr. Du­mitru Sandu, de la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială a Universităţii din Bucureşti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO