Topul celor mai importante 10 evenimente de business din 2011

30 dec 2011 Autor: Sorin Pâslaru

AGRICULTURA. Recordul producţiei agricole este estimat la circa 20 miliarde de euro de către analiştii Raiffeisen. Acesta a fost cel mai bun an din agricultura românească din ultimii 20 şI nu se datorează doar condiţiilor climaterice, ci şI creşterii mecanizării în agricultură şI a suprafeţelor de teren compacte. Un sfert din producţia agricolă, adică circa 5 miliarde de euro, sunt cerealele, a căror producţie a crescut cu 24% faţă de 2010.

RETRAGEREA NOKIA. Anunţul finanlandezilor că vor închide fabrica de la Cluj a creat un şoc nu numai în business-ul românesc cI şI la nivel european, unde cu numai patru ani înainte Nokia a fost criticată dur că a mutat producţia de la Bochum, Germania, în România la Jucu. La această retragere s-au adăugat închiderea sucursalei de servicii a ING de la Cluj, care urma să angajeze peste 1.000 de oameni, şI plecarea israelienilor Tnuva de la Bucureşti.

FONDUL PROPRIETATEA. Listarea Fondului Proprietatea, de la începutul anului 2011, a adus lichiditate bursei, dar preţul acţiunilor a scăzut astfel încât până la urmă a fost considerată o listare dezamăgitoare. Un pic de suflu i-a fost adus pieţei de capital spre sfârşitul anului prin majorarea PRAGULUI LA SIF-URI.

BENZINA LA 6 LEI. Trecerea litrului de benzină de preţul de 6 lei pe litru a fost una dintre cele mai rele veşti pentru economia românească în 2011. Consumul de carburanţI a scăzut cu 5% în consecinţă. Preţul ridicat al input-urilor strategice cum sunt combustibilii sau finanţările împiedică relansarea economiei.

OFENSIVA LIDL.Retailerul german a devenit cel mai extins lanţ de comerţ din România după ce schimbat denumirea a 107 magazine Plus cumpărate în 2010 şI a continuat deschiderea a câte două magazine noi pe lună. În decembrie 2011, Lidl a ajuns la 129 de magazine şI mai are în plan deschiderea a încă şase unităţi.

SUBVENŢII MAJORATE PENTRU ENERGIE VERDE. În noiembrie 2011 guvernul a aprobat majorarea subvenţiilor pentru energie verde de la un singur certificat verde pentru fiecare MWh producţie energie eoliană, solară sau hidro, în valoare de circa 40 de euro, la două până la şase certificate verzi.Aceasta înseamnă 2 miliarde de euro venituri suplimentare pentru producătorii de energie verde în perioada 2012-2015.

DESCHIDEREA PASAJULUI BASARAB ŞI A STADIONULUI NAŢIONAL. Finalizarea celor două investiţii în valoare de 300 milioane de euro şI respectiv 150 milioane de euro au constituit o gură de oxigen pentru firmele constructoare. Impactul va fi însă mai puternic în plan politic, fiind un atu în campania electorală pentru Primăria Bucureştiului.

OPRIREA CREDITĂRII. Anunţul de oprire a creditării de către băncile austriece a bulversat nu numai business-ul local, ci şI mediul politic. Banca Austriei a cerut sucursalelor locale să nu mai finanţeze economia românească decât în măsura atragerii de depozite. Preşedintele Traian Băsescu a reacţionat dur, dar deocamdată România nu a luat nici o contra-măsură efectivă.

NOUL COD AL MUNCII. De la 1 mai 2011 au intrat în vigoare numeroase modificări la Codul Muncii, pentru circa două treimi din articolele acestuia.. Schimbările au fost cerute de Consiliul Investititorilor Străini şI legiferate prin asumarea răspunderii de către guvern. Noile prevederi sunt în sensul unei libertăţI mai mari a angajatorilor, dar nu au adus decât circa 70.000 de noi locuri de muncă de la aplicare, 1 mai 2011 şI până în septembrie 2011, când se înregistrau 4,2 milioane de salariaţi.

OPRIREA FONDURILOR UE. În urma unor controale la Autoritatea de Management pentru fonduri europene din cadrul Ministerului Dezvoltării şI Turismului, au fost oprite decontările de la Comisia Europeană pentru proiectele acestui minister. Pentru că plana pericolul ca toate fondurile europene să fie oprite dacă se constatau nereguli, guvernul a decis să nu mai trimită la decontare facturile care presupuneau achiziţii publice, adică 80% dintre acestea, şI să refacă sistemul de alocare a fondurilor. Reluarea plăţilor s-a făcut de la 10 decembrie, după şase luni, urmare a unui audit făcute de Comisia Europeană.