O autostradă care să împrejmuiască Capitala şi să asigure conexiunea cu Coridorul IV paneuropean ar putea costa de până la cinci ori mai mult decât standardele de cost impuse de Ministerul Transporturilor, adică circa 19 milioane de euro pe kilometru, potrivit calculelor ZF care iau în considerare declaraţiile ministrului Anca Boagiu, aflată într-o vizită de lucru în China.
"Vorbim de un proiect care vizează construirea a 101 kilometri de autostradă în jurul Bucureştiului, parte a Coridorului IV paneuropean care porneşte de la Constanţa şi ajunge în Europa Centrală şi de Vest. (...). Valoarea estimată este de 1,9 miliarde de euro", a declarat Anca Boagiu, potrivit Mediafax.
În acest moment, o astfel de autostradă, care ar urma să aibă 101 kilometri şi să coste 1,9 miliarde de euro, nu are surse de finanţare, însă Boagiu încearcă să găsească finanţare privată de la investitorii asiatici.
Nu este însă pentru prima oară când chinezii încearcă să se implice în construcţia unei autostrăzi care să înconjoare Capitala, având în vedere că proiectul datează din 2006, când în fruntea Ministerului Transporturilor se afla Radu Berceanu. Astfel, o firmă de construcţii din China a depus la acea vreme o ofertă pentru această şosea, însă nu a corespuns cerinţelor, iar ulterior autostrada a rămas în stadiul de proiect.
Potrivit standardelor de cost elaborate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, preţul minimal pentru un kilometru de autostradă variază între 3,86 şi 6,1 mil. euro, în funcţie de relieful pe care ar urma să fie construit (şes, deal, munte).
Reprezentanţii ministerului nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei pentru a comenta asupra modului în care au estimat costul inelului de autostrăzi ce ar putea împrejmui Capitala şi asupra stadiului în care se află acest proiect.
Deocamdată, Bucureştiul nu are nici măcar o centură care să o înconjoare integral, în condiţiile în care doar partea de nord a acesteia, în lungime de 20 de kilometri (situată între DN 7 şi DN 2 Voluntari-Chitila) este finalizată, în timp ce lucrările de modernizare a părţii de sud a centurii, între Autostrada Soarelui şi Autostrada Bucureşti-Piteşti, nu sunt încă gata. În a doua parte a lunii iunie însă, CNADNR a scos la licitaţie şi ultimele două secţiuni ale acestei centuri, estimând că vor costa 424,67 mil. lei (100,4 milioane de euro).
"Centura Bucureştiului, în măsura în care există, începe uşor să aibă un efect bun asupra traficului ocolitor al Bucureştiului, totuşi o autostradă ar avea un impact şi mai mare. Ca să avem o astfel de autostradă, ar trebui să facem toate studiile de fezabilitate, să avem studii de soluţii, să avem proiectat un program de expropriere bine pus la punct, să înţelegem de unde putem accesa fondurile necesare unui asemenea proiect, iar doar după aceea putem discuta de şansele unei astfel de autostrăzi", spune Florin Popa, managing partner al companiei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting.
Capitalele din ţările din vestul Europei, dar şi din regiune, au deja centuri la standard de autostradă. În Ungaria, spre exemplu, autostrada M0 încercuieşte capitala, conectând capitala ungară Budapesta cu celelalte autostrăzi ale ţării, M1, M7, M6, M5, M4, M3 şi M2. Din totalul de 108 km ai autostrăzii M0, 75 sunt deja finalizaţi, potrivit Allami Autopalya Kezelo, echivalentul maghiar al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Boagiu a mai declarat în cadrul vizitei din China că în 2016 Coridorul 4 paneuropean la standard de autostradă va fi finalizat. "Continuând ritmul pe care l-am impus în relaţia cu constructorii, dar şi în managementul din cadrul ministerului în ultimele şase luni, putem spune că în 2016 România va avea finalizat în totalitate Coridorul 4 pan-european pe rutier în regim de autostradă, asigurând legătura cu Europa Centrală şi de Vest, fapt care va impulsiona şi mai mult creşterea noastră economică în viitor", a declarat Boagiu, citată de Mediafax. Deşi CNADNR a scos la licitaţie până acum 183 de kilometri de autostrăzi din vestul ţării, între Sibiu şi Nădlac, pe care îi vrea finalizaţi cel târziu în 2015, tronsonul Sibiu-Piteşti rămâne încă sub semnul necunoscutului, având în vedere costurile extrem de ridicate, estimate la 3,2 mld. euro, pentru care încă nu s-au găsit surse de finanţare. Varianta cea mai plauzibilă pentru realizarea acestui tronson rămâne parteneriatul public-privat, însă până acum nimeni nu şi-a anunţat intenţia de a se implica într-un astfel de proiect, cu toate că, teoretic, legea în acest domeniu a fost schimbată recent.
Boagiu le-a propus şi chinezilor să investească în autostrada Sibiu-Piteşti, însă momentan nu au apărut informaţii care să arate că aceştia ar fi interesaţi de construcţia acestei şosele.
Autostrada Nădlac-Constanţa, care tranzitează ţara de la vest la est şi continuă Coridorul 4 paneuropean, are finalizaţi în prezent doar circa 280 de kilometri din cei peste 850 pe care îi va avea în cele din urmă. Astfel, doar tronsoanele Piteşti-Bucureşti (111 km) şi Bucureşti-Cernavodă (151 km), alături de centura Sibiului (20,8 km) se află în acest moment în exploatare.
În aceeaşi notă cu ministrul transporturilor, premierul Emil Boc le-a transmis oamenilor de afaceri chinezi să investească pe piaţa românească, în condiţiile în care aici pot găsi costuri reduse ale forţei de muncă şi îşi pot asigura conexiunea cu pieţele vest-europene. Mai mult, Boc le-a propus asiaticilor ajutoare de stat dacă aduc investiţii şi creează locuri de muncă.
Centura Bucureştiului se numără printre proiectele pe care premierul le-a prezentat inclusiv omologului său chinez Wen Jiabao, alături de reactoarele 3 şi 4 de la centrala nucleară Cernavodă, canalul Dunăre-Bucureşti, canalul Siret-Bărăgan şi hidrocentrala de la Tarniţa. Chinezii mai au contracte în Europa Centrală şi de Est, printre care şi construcţia a 49 de kilometri din autostrada care leagă Varşovia de Berlin, la un preţ de 6,5 mil. euro pe kilometru.
Ce a făcut delegaţia română în China
Directorul general al importatorului chinez de vinuri româneşti Shenzhen Shunmei Trading s-a declarat deranjat de faptul că premierul Emil Boc nu a discutat şi nici măcar nu a făcut fotografie cu el în cadrul vizitei din China, potrivit Mediafax.
Turiştii chinezi care merg spre alte ţări membre ale UE vor primi vize de tranzit de cinci zile pentru a vizita şi România. Guvernul de la Bucureşti şi cel de la Beijing vor să înfiinţeze o linie directă care să lege cele două capitale.
Compania China Coal Tehnology vrea să investească în modernizarea sistemului extractiv al cărbunelui din Valea Jiului. Reprezentanţi ai companiei chineze ar urma să vină în octombrie în România.
Emil Boc a promis oamenilor de afaceri chinezi că vor primi ajutoare de stat dacă investesc în România şi creează locuri de muncă, arătându-le că pe piaţa locală forţa de muncă are încă un cost redus.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
