Eveniment

Transporturile modernizează gara din Giurgiu, dar calea ferată Bucureşti-Giurgiu este întreruptă de şase ani

Transporturile modernizează gara din Giurgiu, dar calea ferată Bucureşti-Giurgiu este întreruptă de şase ani

Firmele care oferă transport pe ruta Bucureşti-Giurgiu au reuşit să-şi dubleze afacerile din 2005

Autor: Andreea Neferu

16.06.2011, 23:49 1007

De şase ani, legătura directă pe calea ferată dintre Bucureştişi Giurgiu este întreruptă, după ce podul de peste râul Argeş, dinapropierea localităţii Grădiştea, s-a prăbuşit. Cu toate acestea,Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a decis la începutulanului să modernizeze gara din Giurgiu cu 3,4 milioane de euro,deşi doar 12 trenuri mai circulă prin această gară zilnic. Desprerepararea podului de la Grădiştea însă acelaşi minister auitat.

Pe de altă parte, transportatorii auto care au curse pe rutaBucureşti-Giurgiu au reu­şit să-şi majoreze businessul în modsusţinut în ultimii şase ani. În unele cazuri, firmele care oferătransport pe ruta Bucureşti-Giurgiu au reuşit să-şi dublezeafacerile din 2005, anul în care podul de la Gră­diştea s-aprăbuşit, până în prezent. Spre exemplu, firma Nelmatour,controlată de Marian Muşat, Ion Do­brişan, Tudor şi LaurenţiuErbatu, avea în 2005, anul prăbuşirii podului de la Grădiştea,afaceri de 798.000 lei (220.000 euro), iar în 2009 veniturilecrescuseră la 1,9 milioane de lei (448.000 euro). Similar, OmertaImpex, firmă deţinută de Ilie Ene, a crescut de la un business de281.000 de lei (77.600 de euro) în 2005 la 1,15 milioane de lei(272.000 de euro) în 2009, potrivit Ministerului Finanţelor.Niciuna dintre companii nu a putut fi contactată ieri pentru aexplica dacă avansul afacerilor poate fi explicat de problemele depe calea ferată Bucureşti-Giurgiu.

Pe de altă parte, primarii din comunele tranzitate de caleaferată Bucureşti-Giurgiu susţin că podul de la Grădiştea nu estereparat pentru a stimula în continuare transportul auto.

"Probabil că acest lucru s-a şi vrut, altfel nu se explicăfaptul că nu se repară podul de la Grădiştea. Traficul ar trebuireluat pe calea ferată Bucureşti-Giurgiu, dacă nu prin prismafaptului că este importantă din punct de vedere economic, măcar dinconsiderente istorice (Bucureşti-Giurgiu este cea mai veche caleferată din România - n.red.)", spune Ionel Moroacă, primarulcomunei Daia, cu o populaţie de circa 3.000 de locuitori, unadintre localităţile tranzitate de calea ferată Bucureşti-Giurgiu."Impactul asupra locuitorilor din Daia este clar nefast, pentru căde aici oamenii merg la lucru în Giurgiu sau Bucureşti şi foloseauanterior foarte mult transportul feroviar. Acum stau fie pemarginea drumului, la ocazii, fie merg cu microbuzul sauautocarul". Edilul susţine de asemenea că transportatorii auto caremerg către Bucureşti "au umflat preţurile, nemaiavând concurenţă".Câteva sute de locuitori din Daia fac naveta către Bucureşti sauGiurgiu zilnic.

Există însă şi comune pentru care calea ferată pare să nu aibă oimportanţă chiar atât de mare. "Nu ne-a afectat prea mult sistareatraficului feroviar, pentru că nu mai avem chiar atât de mulţinavetişti ca pe vremuri. Nu am mai auzit nimic în ultima vreme căse va repara podul de la Grădiştea, nici măcar discuţii la nivellocal pe tema asta", a declarat Matei Gheorghe Iuga, secretar alcomunei Mihai Bravu, o localitate situată la 3,5 kilometri de caleaferată Bucureşti-Giurgiu.

Ultima oară când s-a vorbit de repararea podului de la Grădişteaa fost în mandatul lui Ludovic Orban, în 2008, când acesta a promiscă îl va reface, lucru care nu s-a întâmplat însă. CFR nu a răspunspână la închiderea ediţiei la solicitarea ZF cu privire la ce se vaîntâmpla cu podul de la Grădiştea, în timp ce Anca Boagiu,ministrul transporturilor, nu a putut fi contactată ieri.

La începutul lunii iunie, inginerii feroviari şi oficialiiAsociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR) au criticatsituaţia de pe calea ferată Bucureşti-Giurgiu, arătând căinfrastructura din România ultimilor 20 de ani este dramatică dincauza dezinteresului Guvernului, în condiţiile în care nu există ostrategie coerentă, iar infrastructura feroviară rămâne slabfinanţată. Căile ferate române primesc de la buget mai puţinesubvenţii decât administraţia drumurilor, cu toate că tendinţa înUniunea Europeană este de încurajare a transportului pe caleaferată, mult mai nepoluant şi mai sigur. Anul trecut s-au alocatdoar 50 de milioane de lei (12,5 mil. euro) pentru lucrări dereparaţii şi întreţinere a căii ferate, o sumă de cinci ori maimică decât cea primită pentru drumuri.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO