Eveniment

Transporturile scot de la naftalină licitaţia în concesiune pentru Comarnic-Braşov-Făgăraş

Transporturile scot de la naftalină licitaţia în concesiune pentru Comarnic-Braşov-Făgăraş

Autor: Andreea Mioara Neferu

23.09.2011, 00:07 1684

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a anunţat că va propune Guvernului spre aprobare reluarea procedurilor de licitaţie în regim de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov-Braşov-Făgăraş, în condiţiile în care acest tronson oferă o "alternativă" la autostrada Sibiu-Piteşti, pentru care nu au fost găsite încă soluţii de finanţare.

Construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov este unul dintre cele mai răsunătoare şi mai recente eşecuri ale guvernului în materie de contracte de concesiune, în condiţiile în care pentru acest tronson au fost găsiţi constructori anul trecut, dar aceştia au renunţat subit la contract.

Tronsonul Comarnic-Braşov, cu o lungime de 58 km, este estimat să coste circa 983 mil. euro, proiectarea şi construcţia urmând să dureze circa patru ani, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). De asemenea, ca şi lucrări de artă, tronsonul cuprinde 57 de poduri şi 5 pasaje. Pe de altă parte, tronsonul Braşov-Făgăraş, care se întinde pe 53 de kilometri şi trebuia să fie construit de americanii de la Bechtel, este ceva mai simplu de realizat, fiind estimat să coste puţin peste 221 mil. euro. Conform contractului iniţial cu cei de la Bechtel, lucrările la autostrada Braşov-Făgăraş trebuia începute în luna martie a acestui an şi finalizate în prima parte a anului 2013, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Având în vedere însă că studiile de fezabilitate ale acestor tronsoane ar urma să fie reactualizate, foarte probabil costurile cu construcţia vor suferi modificări.

"Memorandumul (privind construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov-Făgăraş) a fost supus aprobării guvernului, având în vedere că MTI propune, pentru construcţia unei legături rutiere de mare viteză între vestul ţării (frontiera de la Nădlac dintre Ungaria şi România) şi litoralul Mării Negre (Constanţa), realizarea unei alternative la tronsonul de autostradă Sibiu-Piteşti prin construirea în regim de concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov (Codlea) - Făgăraş, în condiţiile sustenabilităţii economice şi financiare, care se vor conecta la autostrada Bucureşti-Ploieşti-Comarnic, parte a autostrăzii Bucureşti-Braşov", potrivit reprezentanţilor Ministerului Transporturilor.


Rateuri în lanţ

Încercările anterioare ale guvernului de a încheia parteneriate public-private sau de concesiune pentru autostrăzi s-au soldat cu eşecuri a căror explicaţie a rămas în ceaţă. Autostrada Comarnic-Braşov este cel mai reprezentativ exemplu în acest sens. După ce la începutul anului trecut firmele Vinci şi Aktor au semnat cu mare pompă un contract de concesiune pentru această autostradă cu statul român, în aprilie 2010 înţelegerea a căzut în condiţiile în care contractul a fost reziliat unilateral de părţile private. Contractul de concesiune presupunea ca tronsonul Comarnic-Braşov, considerat cel mai dificil al autostrăzii Bucureşti-Braşov, să fie realizat în patru ani începând din 2011, valoarea lucrărilor ridicându-se la 1,5 mld. euro, deşi costul estimat de CNADNR era de 983 mil. euro. Consorţiul Vinci-Aktor urma să încaseze pe parcursul a 26 de ani de operare a autostrăzii circa 180 mil. euro anual, reprezentând diferenţa dintre taxa de autostradă încasată de cele două firme şi costurile cu întreţinerea şi repararea autostrăzii.

Autostrada Comarnic-Braşov a mai avut câştigători şi în 2004, însă ca parte a tronsonului Ploieşti-Braşov, când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla Miron Mitrea. Contractul a fost însă anulat în 2005, când a fost instalat guvernul Alianţei D.A. Politicul a jucat astfel constant un rol major în soarta proiectelor de infrastructură.


Sibiu-Piteşti va costa 3,2 mld. euro

Pentru traversarea Carpaţilor dinspre Muntenia prin autostradă s-au luat în considerare două variante, şi anume tronsonul Comarnic-Braşov, respectiv Sibiu-Piteşti. Tronsonul Sibiu-Piteşti rămâne însă sub semnul întrebării, având în vedere costurile extrem de ridicate, estimate la circa 3,2 mld. euro, pentru care încă nu s-au găsit surse de finanţare. Cu alte cuvinte, numai acest tronson "înghite" peste 35% din costurile totale, de 8,5 mld. euro, estimate de CNADNR pentru construcţia Coridorului IV. Varianta cea mai plauzibilă pentru realizarea tronsonului Sibiu-Piteşti rămâne cea a parteneriatului public-privat, însă până acum nimeni nu şi-a anunţat intenţia de a se implica într-un astfel de PPP, cu toate că, teoretic, legea din acest domeniu a fost schimbată recent.

Reprezentanţi din domeniul construcţiilor spun că e timpul "să nu ne mai jucăm de-a licitaţiile". "În mod normal, ar fi indicat să se lucreze pe ambele autostrăzi (Sibiu-Piteşti, respectiv Comarnic-Braşov), pentru că amândouă sunt utile, faptul că sunt mai dificil de realizat din punct de vedere tehnic nu ar trebui să reprezinte un obstacol. Având însă în vedere experienţa cu Comarnic-Braşov, nu văd ce m-ar face să cred că de data asta lucrurile se vor schimba. Cu toate acestea, trebuie să acordăm credit că se va întâmpla şi acest contract de concesiune", spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). µ

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO