Transporturile vor să construiască în trei ani autostrada Sibiu - Piteşti, care trece munţii, deşi fac şosele de 30 km la câmpie în 3-4 ani

7 mar 2012 Autor: Andreea Neferu

Ministerul Transporturilor şi-a propus un obiectiv extrem de ambiţios: finalizarea în doar trei ani a autostrăzii Sibiu-Piteşti, un tronson de 116 km care trece prin munţi. În cel mai optimist caz, şansele de reuşită sunt de 60-70%, având în vedere experienţa locală de a construi tronsoane de 20-30 km la câmpie în 3-4 ani, spun executivii şi consultanţii din construcţii chestionaţi de ZF.

Coridorul IV paneuropean, care tranzi­tează România de la vest la est, de la Nădlac până la Constanţa, ar putea fi gata în 2016, potrivit celor mai recente estimări ale Com­paniei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Atunci ar urma să fie gata şi tronsonul Sibiu - Piteşti, o autostradă de 116 km ce traversează munţii şi care până în urmă cu câteva săptămâni reprezenta marea necunoscută a Coridorului IV paneuropean.

Transporturile au renunţat la varianta parteneriatului public-privat şi vor să construiască această autostradă din fonduri europene din exerciţiul 2014-2020.

CNADNR susţine că va lansa anul acesta licitaţie pentru revizuirea studiului de fezabilitate, astfel încât autostrada să poată fi gata în trei ani (2014-2016). Executivii şi consultanţii din construcţii chestionaţi de ZF susţin că ţinta de trei ani este uşor optimistă, dar dacă autorităţile vor învăţa din experienţa trecută, nu le va fi imposibil. Autostrada Timişoara - Arad, cu o lungime de 32,2 km şi situată în câmpie, a fost începută în vara anului 2009 şi a fost dată în folosinţă în decembrie anul trecut, urmând să fie finalizată complet în al doilea trimestru al acestui an. Practic, aproape 3 ani pentru puţin peste 30 km la câmpie.

"Dacă exproprierile sunt realizate, atunci din punct de vedere tehnic este posibil să construieşti o autostradă cu această lungime (autostrada Sibiu - Piteşti - n. red.) în trei ani. Cu toate acestea, în România ar putea fi mult mai dificil din cauza experienţei limitate a companiilor, a autorităţilor şi chiar a furnizorilor de materiale (de construcţii - n.red.)", spune Randy Tharp, managing director pentru filiala locală a companiei americane de arhitectură, inginerie şi construcţii Epstein.

El mai spune că este esenţial ca firmele de construcţii şi de proiectare să fie extrem de bine calificate şi experimentate şi ca finanţarea să fie asigurată astfel încât lucrările să nu fie puse în stand-by din cauza lipsei resurselor financiare. "Dacă au loc schimbări la nivel de management, achiziţii şi proces de construcţie în sine (...), atunci aş spune că şansele de reuşită (în ceea ce priveşte construirea tronsonului Sibiu - Piteşti în trei ani - n.red.) sunt de 60-70%", mai spune Tharp, care adaugă că dacă nu vor fi realizate schimbări şi lecţiile din trecut nu vor fi asimilate de autorităţi, realizarea autostrăzii în termenul propus, de trei ani, va fi posibilă doar în proporţie de 20-30%.

În trei ani 25%?

Alexandru Dobre, preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, spune că având în vedere experienţa trecută în construcţii de autostrăzi, şansele ca proiectul Sibiu - Piteşti să fie finalizat în trei ani sunt practic nule. "Aş spune că sunt zero şanse ca autostrada Si­biu - Piteşti să fie gata în trei ani. Poate 25% din ea să fie finalizată în trei ani", spune Dobre.

Pe de altă parte, Florin Popa, managing partner al companiei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting, arată că este dificil de estimat care sunt şansele de finalizare a unui astfel de proiect în 3-4 ani luând în considerare ritmul de lucru din România ultimilor ani. "Dacă ne uităm la trecutul României cu privire la progresul unui proiect de construire a unei autostrăzi, sunt şanse să vedem ca fiind agresiv un termen de 3-4 ani. Cu toate acestea, un tronson de 116 km ce trece prin munţi, din punct de vedere tehnic, se poate finaliza în 3 ani bineînţeles cu anumite condiţii: problema autorizaţiilor de construire sau expropriere să nu existe, autorizaţia de mediu să existe fără limitări, finanţarea să fie asigurată, constructorul să aibă experienţă în acest gen de proiect, resursele alocate pe acest proiect să fie pe măsura provocării", mai spune Popa.

Fondurile europene, cea mai rapidă soluţie

În contextul în care încercările anterioare ale Ministerului Transporturilor de a realiza autostrăzi în parteneriate public-privat sau în concesiune s-au soldat cu un eşec, soluţia aleasă de această dată, de a folosi fonduri europene pentru a construi autostrada Sibiu - Piteşti, este considerată cea mai potrivită. "Ministerul Transporturilor a ales cea mai rapidă metodă de a realiza autostrada Sibiu-Piteşti având în vedere că guvernul se află sub presiunea timpului, nu are experienţă în derularea de proiecte de infrastructură cu finanţare privată şi, în plus, există o sumă uriaşă din fondurile UE disponibilă", spune Werner Weihs-Raabl, şeful diviziei de finanţări pentru infrastructură şi sectorul public din cadrul grupului austriac Erste, care deţine cea mai mare bancă de pe piaţa locală, BCR.

Autostrada Sibiu - Piteşti, cu o lungime de 116,6 kilometri şi o valoare estimată la circa 3,2 mi­liarde de euro, reprezintă o alternativă de traversare a munţilor la autostrada Co­mar­nic - Braşov - Făgăraş.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.03.2012

 
Cuvinte cheie:
autostrăzi
, Coridorul IV paneuropean
, Sibiu-Piteşti
, tronson
, Ministerul Transporturilor
Vizualizari:
Printeaza
Momentan este un comentariu Comenteaza si tu
Comentarii (1):
Cornel Ep - 07 martie 2012, 12:08

Iresponsabile anunturi ! probabil datorita anului electoral !
3,2mld lei = 1,7 UE + 0,9 RO + 0,6 TVA (tot RO), deci partea romana = 1,5mld care vor fi, in realitate, cca 2mld care trebuie cheltuiti in constructia efectiva inainte de a incepe decontarea partii UE de 1,7mld (retineti doua miliarde lei noi de cheltuit pana a venii banii de la UE). Suntem in 2012 si ar fi doar 24 luni pentru a inscrie investitia de 3.2mld in planul national si a obtine acordul de finantare cu UE ! ha, ha, ha !
Problemele proiectului vor fi coplesitoare, pentru ca Pitesti-Curtea de Arges-Racovita ar “mai merge”, cu problema majora a trecerii la limita Parcului National Cozia, dar Racovita-Caineni-Talmaciu va fi drum de sapat in defileu montan iar, realitatea pe care multi o ascund este ca romanii nu stiu, de fapt, sa faca autostrazi performante si tuneluri rutiere, chiar daca multi “conducatori” au parcurs cu masina drumul Genova-Nisa (65 tuneluri autostrada)

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide