Eveniment

Trezoreria aduce instrumente moderne de tip „buy back“ şi „reverse repo“, platformă electronică de tranzacţionare şi titluri pentru populaţie

„Planurile fac parte din strategia de îm­bunătăţire şi modernizare a proce­sului de administrare a datoriei publice, obiectivele respective fiind practic discutate şi agreate şi cu partenerii noştri externi, FMI, CE şi BM"

„Planurile fac parte din strategia de îm­bunătăţire şi modernizare a proce­sului de administrare a datoriei publice, obiectivele respective fiind practic discutate şi agreate şi cu partenerii noştri externi, FMI, CE şi BM"

Autor: Claudia Medrega

19.12.2014, 00:07 931

Trezoreria va extinde porto­foliul de instru­mente inclu­zând operaţiuni moderne de tip buy back (răscum­pă­rări în avans), bond ex­change (preschimbare de titluri), re­verse repo (răscumpărări reversibile) şi derivate pentru hedging şi a intrat în linie dreaptă pentru lansarea platformei electronice de tranzacţionare a titlurilor pe piaţa secundară şi a titlu­rilor de stat pentru populaţie după mai mulţi ani de tergiversări. Obiecti­vele urmărite sunt îmbunătăţirea lichidităţii, creşterea transpa­renţei şi diversificarea şi extin­derea bazei de investitori.

Cu ajutorul Băncii Mondiale, Tre­zoreria intenţionează să creeze proce­durile pentru folosirea produselor finan­ciare derivate în scopuri de hedging, îm­po­triva riscurilor valutare şi a celor legate de rata dobânzii şi vrea să di­mi­nueze emisiunile de titluri deno­minate în euro pe piaţa internă având în vedere că acesta este un instrument atipic, care fragmentează piaţa titlurilor de stat.

„Planurile fac parte din strategia de îm­bunătăţire şi modernizare a proce­sului de administrare a datoriei publice, obiectivele respective fiind practic discutate şi agreate şi cu partenerii noştri externi, FMI, CE şi BM. De altfel, BM ne-a şi acordat asistenţă tehnică cu privire la cadrul legal şi procedural aferent operaţiunilor specifice de piaţă (reverse repo, buy back şi switches), precum şi la stabilirea platformei de cotare electronică, în cadrul unui proiect încheiat deja privind întărirea cadrului de management al datoriei publice. Iar în privinţa obiectivului privind cadrul procedural necesar utilizării instrumen­telor financiare derivate în scopuri de hedging, am avut deja o primă misiune a BM în luna noiembrie pentru evaluarea necesităţilor în vederea realizării acestui obiectiv“, a declarat pentru ZF Ştefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului.

Prin utilizarea operaţiunilor pe piaţa secundară de tip bond exchange şi buy back (răscumpărări în avans) Ministerul Finanţelor urmăreşte redu­cerea riscului de refinanţare şi creşterea lichidităţii. „Începând din anul 2015, după implementarea cadrului pro­cedural şi operaţional, MFP inten­ţionează să utilizeze operaţiuni specifice de piaţă secundară, de tipul buy back şi bond exchange, în scopul accelerării creării de titluri de stat de tip benchmark lichide şi facilitării refinan­ţării seriilor cu volume mari care devin scadente“, se menţio­nează în raportul care însoţeşte bugetul anului 2015.

În mod similar, Ministerul Finan­ţelor intenţionează să înceapă să utilizeze operaţiuni de tip reverse repo (răscumpărări reversibile) pentru un management eficient al lichidităţilor, în baza unei consultări în prealabil cu BNR, în vederea coordonării politicilor de finanţare şi de management al lichidităţilor cu cele monetare.

Pentru a stimula dezvoltarea pieţei secundare, Ministerul Finanţelor intenţionează să introducă începând cu anul 2015 obligaţii de cotare a titlurilor de stat pentru dealerii primari pe o platformă electronică furnizată de Bloomberg, care va contribui la reducerea costurilor de tranzacţionare pentru participanţii din piaţa secun­dară. Oficialii din Finanţe vorbesc de mai mulţi ani despre acest proiect menit să crească lichiditatea şi adâncimea pieţei titlurilor de stat, însă pregătirile s-au împotmolit de mai multe ori. Lansarea platformei ar urma să faciliteze crearea unor preţuri de referinţă pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark care să fie afişate zilnic, susţinând astfel creşterea transparenţei pieţei şi mai departe a lichidităţii.

Piaţa titlurilor de stat a evoluat foarte lent chiar şi după intrarea României în UE. De-abia în 2011, după alte discuţii îndelungate, BNR a început să publice zilnic ratele de referinţă (fixing) pentru titlurile de stat în lei.

De asemenea, în scopul lărgirii bazei de investitori pentru titlurile de stat emise pe piaţa internă, va fi lansat programul pilot de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie, potrivit raportului la buget. Astfel, titlurile de stat vor fi disponibile pentru români într-un mod simplu şi transparent, aceştia urmând să aibă posibilitatea de a cumpăra în mod direct şi de a tranzacţiona, ulterior, titlurile de stat prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare externă pe termen mediu, acestea se vor asigura, în principal, prin emisiuni de euroobligaţiuni pe pieţele externe de capital în cadrul Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat (MTN), şi în completare, se vor contracta împrumuturi de la creditori oficiali (instituţii financiare internaţionale şi agenţii guvernamentale). Ministerul Finanţelor intenţionează să menţină prezenţa pe pieţele internaţionale de capital în euro şi să acceseze oportunistic pieţele internaţionale de capital în dolari sau în alte valute, prin selectarea celor mai lungi scadenţe posibile, în vederea reducerii riscului de refinanţare, ţinând cont de costul asociat extinderii maturităţii titlurilor de stat.

La începutul acestui an, statul român s-a împrumutat în premieră pe 30 de ani în dolari, la 6,5%, până atunci maturitatea maximă pentru titlurile în dolari fiind de 10 ani. Concomitent a fost lansată în ianuarie şi o emisiune pe 10 ani, randamentul fiind de 5,25%. De această dată, suma împrumutată a fost 2 mld. dolari, ceea ce duce totalul împrumutat în ultimii ani din SUA la 5,75 mld. de dolari. Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe pieţele externe, cât şi de pe piaţa internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadenţe chiar la minime istorice. Dacă în aprilie costul de finanţare în euro a fost de 3,7%, în octombrie 2014 Ministerul Finanţelor a atras 1,5 mld. euro de pe pieţele externe la un cost mai mic de 3% pe an, o premieră.

 

Ce spune şeful Trezoreriei despre stadiu proiectelor de modernizare a managementului datoriei

Pentru toate obiectivele de modernizare a managementului datoriei au fost deja iniţiate acţiuni, derularea etapelor fiind în diferite stadii, potrivit lui Ştefan Nanu. 

„În privinţa platformei electronice de cotare a preţurilor aferente titlurilor de stat, suntem deja în faza de testare a acestei platforme oferite de Bloomberg, obligaţiile minime de cotare fiind deja agreate cu cei nouă dealerii primari existenţi. Urmează să fie semnate acorduri între MFP şi dealerii primari care vor conţine drepturile şi obligaţiile acestora”, susţine Nanu.

În privinţa emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie, a fost deja creat cadrul legal aferent noului instrument pe care MFP vrea să-l emită pe piaţa administrată de BVB: titlurile de stat pentru populaţie.

În perioada imediat următoare urmează ca MFP să deruleze procesul de selecţie a instituţiilor financiare care vor intermedia tranzacţia, care va fi o emisiune „pilot“. De asemenea, urmează să fie semnată o Convenţie între MFP, ASF, BVB şi Depozitarul Central în care vor fi stipulate obligeţiile şi drepturile acestor entităţi în derularea acestui tip de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie. În funcţie de evaluarea cererii şi a condiţiilor de piaţă este fezabilă o emisiune de titluri de stat în primul trimestru al anului viitor, în opinia directorului general al Trezoreriei.

În privinţa cadrului procedural aferent operaţiunilor de piaţă, de tipul răscumpărărilor reversibile (reverse repo), răscumpărărilor în avans (buy back) şi a preschimbărilor de titluri de stat emise cu unele noi (switches), în prezent se află în procesul de dezbatere internă, la nivelul MFP, procedurile elaborate în acest sens pe baza recomandărilor formulate de consultanţii Băncii Mondiale, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică de care a beneficiat MFP. Operaţiunile efective însă, nu vor putea fi realizate decât după implementarea infrastructurii necesare care presupune facilităţi de organizare a licitaţiilor specifice pentru aceste operaţiuni, potrivit directorului general al Trezoreriei Statului.

 

Obiectivele Trezoreriei pentru modernizarea managementului datoriei

- Utilizarea unor operaţiuni specifice de piaţă secundară, de tipul buy back şi bond exchange, în scopul accelerării creării de titluri de stat de tip benchmark lichide şi facilitării refinanţării seriilor cu volume mari care devin scadente;

- Începerea utilizării operaţiunilor de tip reverse repo pentru un management eficient al lichidităţilor, în baza unei consultări în prealabil cu BNR, în vederea coordonării politicilor de finanţare şi de management al lichidităţilor cu cele monetare;

- Obligaţii de cotare a titlurilor de stat pentru dealerii primari pe o platformă electronică furnizată de Bloomberg, care va contribui la reducerea costurilor de tranzacţionare pentru participanţii din piaţa secundară;

- Program pilot de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie;

- Crearea cadrului procedural necesar pentru folosirea produselor financiare derivate în scopuri de hedging, împotriva riscurilor valutare şi a celor legate de rata dobânzii;

- Diminuarea emisiunilor de titluri denominate în euro pe piaţa internă, ţinând cont că acesta este un instrument atipic, care fragmentează piaţa titlurilor de stat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO