Eveniment

Ultimul buget european înainte de Brexit: UE are 47 mld. euro pentru finanţarea de proiecte structurale în 2018. România trebuie să grăbească ritmul de absorbţie pentru că nimeni nu poate şti ce vremuri vin

Europarlamentarul român Siegfried Muresan este negociatorul-şef al Parlamentului European pentru Bugetul UE pe 2018

Europarlamentarul român Siegfried Muresan este negociatorul-şef al Parlamentului European pentru Bugetul UE pe 2018

Autor: Iulian Anghel

25.10.2017, 15:54 507

Parlamentul European întrunit la Strasbourg a votat astăzi propria-i poziţie faţă de proiectul de buget al Comisiei Europene pentru 2018, ultimul de dinainte de ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar.

Bugetul UE în 2018 va fi de aproximativ 160 de miliarde de euro, dintre care 47 de miliarde de euro sunt destinaţi plăţilor pentru fodurile structurale şi de coeziune de care beneficiază cu precădere ţările nou intrate în UE, PIB-ul lor fiind cu mult sub media Uniunii.

“Comisia Europeană a propus o creştere cu 25% a fondurilor pentru plăţi (structurale – n. red.), de la sub 40 de miliarde de euro la 47 de miliarde de euro în 2018, iar Parlamentul European susţine această poziţie. Am spus că trebuie să avem alocaţi suficienţi bani pentru plăţi pe fondurile structurale şi de coeziune. În privinţa României, rata de absorbţie a fost foarte mică în 2014, 2015, 2016 şi în prima parte a lui 2017. Eu aştept ca din 2018 rata de absorbţie să fie semnificativ mai mare fiindă acum ne-am acreditat şi autorităţile de management. Trebuie să grăbim absorbţia şi să plătim facturile imediat. Dacă le plătim la şase luni distanţă s-ar putea ca pentru un întreprinzător mic acest lucru să însemne chiar faliment" – spune europarlamentarul Siegfried Muresan.

Mureşan este raportorul şi negociatorul-şef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii pe 2018 – cea mai importantă poziţie pe care a ocupat-o până în prezent un europarlamentar român, de când România îşi trimite reprezentanţi în Legislativul Uniunii.

Cu o rată de absorbţie efectivă pe fonduri structurale de 80% în exerciţiul financiar 2007-2014, România s-a aflat pe ultimul loc în UE la capitolul absorbţie în perioada amintită. În exerciţiul financiar curent 2014-2020 România a primit din fondurile totale (structurale, de dezvoltare regională şi subvenţii agricole) 6,7 miliarde de euro. Dar majoritatea acestor bani sunt plăţi directe în agricultură - 2,9 miliarde de euro, din care 1,6 miliarde de euro au fost luaţi în acest an. Pe fondurile regionale şi de pescuit au fost luaţi 1,7 miliarde de euro (887 mil. euro în acest an). În acelaşi timp, pe cele mai importante fonduri, cele structurale – 23 de miliarde de euro alocate pentru exerciţiul 2014-2020 - România a luat 1,6 mld. euro, majoritatea banilor însemnând avansuri de plată. În primele opt luni din 2017, pe fonduri structurale au intrat în România doar 273 de milioane de euro, acesta fiind şi motivul pentru care guvernul a tăiat la prima rectificare bugetară 10 miliarde de lei de la investiţii. În legea bugetului pe 2017, fondurile pentru investiţii din banii UE pe care se baza guvernul, erau de aproape 10 mld. lei (2,1 mld. euro), însă, cum banii nu au venit, guvernul a fost obligat să-i taie din bugetul de cheltuieli la rectificare. Lipsa banilor europeni a determinat o cădere a investiţiilor, în primele opt luni din an, cu 52% faţă de perioada similară a anului precedent, până la 10 miliarde de lei, cel mai scăzut angajament faţă de investiţii din ultimii zece ani. Şi asta după ce în 2016 investiţiile totale ale statului scăzuseră la sub 30 de miliarde de lei, de la peste 40 de miliarde de lei în 2015.

“Putem cheltui banii din exerciţiul financiar 2014-2020 până în 2023, dar timpul trece”, comentează Mureşan, cu referire la ce s-a întâmplat în exerciţiul financiar trecut.

La începutul anului Comisia Europeană a prezentat un proiect de buget al UE pentru 2018 în creştere cu 2,3% faţă de precedentul, până la 160,6 mld. euro (plus 2,2 mld. euro). Consiliul European (şefii de state şi de guverne) au propus reduceri în acest proiect de buget de 1,7 miliarde de euro, dar Mureşan susţine că tăierile ar lovi în domeniile esenţiale care privesc dezvoltarea şi locurile de muncă. Prin urmare, Parlamentul European care are un cuvânt greu de spus pentru că votează bugetul a adoptat – la propunerea negociatorului-şef o variantă de buget deosebită de propunerile Consiliului, insistând pentru cheltuieli mai mari, fără să avanseze o cifră finală pentru buget.

După votul de astăzi urmează o perioadă de trei săptămâni de negocieri de aşa-zisă “conciliere”, raportorul Parlamentului trebuind să găsească o poziţie comună între cei trei stâlpi ai instituţiilor europene. Însă este important că varianta bugetului propusă de Parlament a fost votat de parlamentari cu o majoritate largă 414 voturi “pentru” şi 163 “împotrivă” şi 90 de abţineri), ceea ce conferă un mandat puternic raportorilor în viitoarele negocieri.

„Poziţia Parlamentului European este una realistă. Nu acceptăm tăieri bugetare de la domeniile importante pentru cetăţenii europeni. Obiectivul meu este să mă asigur că Bugetul UE din 2018 contribuie la creştere economică, crearea de locuri de muncă şi la siguranţa cetăţenilor. De aceea, am cerut alocarea a 600 de milioane de euro pentru programul «Iniţiativa pentru Ocuparea Tinerilor» în 2018 şi creşterea cu 50 de milioane de euro a alocărilor pentru tinerii fermieri. Totodată, am cerut creşterea cu 143 de milioane de euro a alocărilor pentru programe de cercetare, inovare şi protecţia mediului deoarece acestea ne asigură o dezvoltare sustenabilă. Pentru a obţine creştere economică şi locuri de muncă, cetăţenii şi companiile trebuie să se simtă în siguranţă. De aceea, este esenţial să îmbunătăţim securitatea internă şi să combatem criza refugiaţilor. Prin urmare, am cerut o creştere de circa 80 de milioane de euro a alocărilor pentru fondurile privind azilul, migraţia, precum şi pentru securitatea internă, dar şi pentru agenţiile UE din acest domeniu. Avem, totodată, nevoie de stabilitate în vecinătatea Uniunii, de aceea, am propus suplimentarea cu 299 de milioane de euro a alocărilor pentru acţiunea externă a Uniunii Europene, care include creşterea sprijinului pentru statele din Vecinătatea sudică şi estică, printre care Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Nu în ultimul rând, am decis să tăiem cu 50 de milioane de euro suportul pentru reformele politice din Turcia. Uniunea Europeană nu poate sprijini regimuri care nu respectă valorile democratice şi care încalcă drepturile fundamentale”, a declarat Mureşan.

Dacă Parlamentul respinge concuziile concilierii într-un vot care se va da spre finalul lui noiembrie, atunci Comisia Europeană trebuie să vine cu un alt proiect de buget. Până ce acesta să fie aprobat funcţionează bugetul din anul precedent, dacă s-a intrat deja în noul an fără buget votat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO