Corneliu Moldoveanu a fost revocat în urmă cu două zile din funcţia de vicepreşedinte al ASF responsabil de asigurări, de către Parlament pe motiv că a fost trimis în judecată de DNA în dosarul de corupţie Carpatica.
Dan Armeanu, profesor de finanţe şi asigurări în cadrul ASE, a fost numit în funcţia de membru neexecutiv la ASF, pe locul lăsat liber de Coca Constantinescu până recent membru neexecutiv al ASF.
Cei trei ar fi fost susţinuţi în funcţie de PSD, partidul aflat la guvernare. Alături de aceşti au mai candidat şi Cătălina Sava şi Alexe Gavrilă, foşti comisari la CNVM, instituţie care a fost comasată în ASF.
Marius Vorniceanu este din 2008 consilier la Curtea de Conturi. În iulie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională numirea lui Marius Vorniceanu pentru un nou mandat de consilier la Curtea de Conturi. Din 1998, el este doctor în economie la ASE, iar în 2005 a absolvit Colegiul Naţional de Apărare.
În Consiliul ASF, format din nouă locuri, a rămas şi acum un post liber de membru neexecutiv prin plecarea de pe această funcţie a lui pe Cornel Coca Constantinescu. Probabil acest loc va fi completat în luna noiembrie.
ASF a fost înfiinţată în aprilie anul trecut, prin comasarea a trei comisii de supraveghere separate: CNVM pe piaţa de capital, CSA pe asigurări şi CSSPP pe pensii private. Structura de conducere este acum complet diferită de cea cu care instituţia a pornit la drum în primăvara lui 2013. Azi Consiliul are nouă locuri, faţă de 17 locuri în urmă cu an. Însă nici acum structura de conducere nu este completă.
Nici preşedintele instituţiei nu mai este acelaşi: Dan Radu Ruşanu, numit preşedinte al ASF pe 24 aprilie 2013 şi apoi reconfirmat de încă două ori în funcţie (în iunie şi noiembrie), este în prezent arestat la domiciliu pentru complicitate la abuz în serviciu şi sprijinire de grup infracţional în dosarul Carpatica, alături de un alt fost membru din conducerea ASF - Marian Mîrzac.
În criză de leadership după cazul Ruşanu, premierul Ponta şi BNR au apelat în luna mai la Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank, să preia conducerea instituţiei, care ar trebui să aibă aceleaşi statut şi reputaţie ca Banca Naţională.
Riscul unei eventuale majorări a ratei dobânzii de politica monetară în perioada următoare este improbabil, potrivit guvernatorului BNR. „În următoarele 12 luni nu văd riscul să majorăm rata dobânzii de politică monetara, dar nu pot să exclud această posibilitate.“
BNR încearcă să apropie dobânzile interbancare de dobânda de politică monetară, având în vedere că băncile au nevoie de stabilitatea dobânzilor pentru a relua creditarea.
În scopul reducerii volatilităţii ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară şi al consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la Ă/- 2,75 puncte procentuale de la Ă/-3 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2014, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 5,75% pe an de la 6,25%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an.
BNR a injectat în două etape în septembrie lichiditate în piaţă ca să calmeze creşterea dobânzilor la lei aflate la maximul ultimelor cinci luni, măsurile venind după cinci luni de pauză, perioadă în care sistemul bancar a stat într-o „baltă“ de lei. Mişcarea BNR a venit după ce indicatorul Robor la trei luni a crescut cu un punct procentual în ultima lună şi a ajuns la circa 3% pe an în prezent, nivelul maxim înregistrat din luna aprilie încoace. Ratele pe termen scurt sunt tot în jurul pragului de 3% pe an, adică aproape de dobânda-cheie a BNR.
