Un milion de contribuabili intră în sistemul public de pensii

29 sep 2010 Autor: Iulian Anghel

Curtea Constituţională (CCR) a amânat cu o săptămână verdictul privind legea unitară a pensiilor, în urma sesizărilor de neconstituţionalitate depuse de PNL şi PSD - ridicând şi mai mult temperatura în jurul celei mai controversate legi trecute de Parlament în această legislatură.

Dincolo de aspectele vizibile - precum o ipotetică fraudare a votului la trecerea legii de Camera Deputaţilor sau de nemulţumirile sindicatelor faţă de creşterea vârstei de pensionare, pentru toţi, la 65 de ani - sunt aspecte în lege care au o relevanţă extrem de importantă pentru viitorii pensionari.

Primul dintre aspecte, puţin discutat, este că viitoarele pensii nu vor mai fi legate de salariul mediu brut, cel pe baza căruia era stabilit punctul de pensie şi care, crescând, ridica cu el şi nivelul pensiilor.

Legea stabileşte punctul de pensie la 732,8 lei şi, în baza acestuia, vor fi făcute toate calculele viitoare. Într-o primă etapă, pensiile vor fi indexate 100% cu inflaţia şi 50% cu valoarea reală a creşterii câştigului salarial mediu. După 2020, valoarea câştigului salarial adăugat la pensie va scădea la 45%, pentru ca din 2030 să dispară.

"Acest lucru va face ca, în viitor, deficitul bugetului de pensii să se învârtă undeva între -0,5% şi Ă1%, făcând sistemul sustenabil", spune Mihai Şeitan, fost ministru al muncii în vremea în care legea a trecut etapele parlamentare. Deficitul bugetului de pensii este evaluat anul acesta la 2,5 mil. euro, iar în 2011 la aproape 4 mld. euro.

Nu toată lumea este de acord cu punctul de vedere al lui Şeitan. Victor Paul Dobre (PNL), şeful Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor, nu contestă necesitatea reformei sistemului, dar are obiecţii. Potrivit lui Dobre, ideea ca pensiile să fie indexate doar în funcţie de inflaţie va conduce la situaţia de la începutul anilor '90, când o reglementare similară a făcut ca nivelul pensiilor să scadă de la 60% din salariul mediu la 30%: "Un astfel de lucru va crea disparităţi majore şi va fi nevoie de noi intervenţii pentru corectarea lor". El admite că, în 1990, numărul salariaţilor era de aproape trei ori mai mare decât al pensionarilor, iar în vremea noastră lucrurile s-au răsturnat, însă afirmă că s-ar putea ajunge ca pensionarii să câştige, pe măsură ce salariile cresc, sub venitul minim, ceea ce va obliga statul să intervină.

Şeitan nu crede în acest scenariu pentru că, spune el, legea va aduce în sistemul public aproximativ 1 milion de persoane - toate sistemele alternative sunt integrate în sistemul public. Dintre categoriile importante, doar avocaţii şi preoţii nu sunt obligaţi să contribuie la sistemul public. Cotele de contribuţii de asigurări sociale rămân aceleaşi - 31,3% pentru condiţiile normele de muncă (10,5% datorate de angajaţi şi 20,8% datorate de angajator). Ele cresc la 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă şi la 41,3% pentru condiţii speciale de muncă.

Opoziţia şi sindicatele acuză legea, invocând restrângeri de drepturi. Magistraţii, care iniţial au contestat legea întrucât le reducea pensiile, nu şi-au format un punct de vedere de ultimă oră. În vară, Curtea Constituţională a exceptat această categorie de la recalcularea pensiilor. Pensiile în plată ale magistraţilor vor rămâne ca acum (80% din venitul pe ultima lună), dar viitoarele pensii vor intra pe sistemul unic - cât ai contribuit, atât primeşti.

Ce aduce nou legea

• Peste un milion de persoane care nu contribuiau la sistemul public de pensii va trebui să intre obligatoriu în acest sistem.
• Pensiile speciale şi cele agricole sunt incluse în sistemul unitar.
• Femeile care s-au născut după luna decembrie 1964 vor ieşi la pensie la 65 de ani şi primesc pensie doar dacă au un stadiu minim de cotizare de 15 ani.
• Bărbaţii care s-au născut după decembrie 1949, ies la pensie la 65 de ani, în aceleaşi condiţii ca şi femeile.
• Cuantumul pensiei nu mai este legat de salariul mediu brut, ci de contribuţia efectivă. Cu alte cuvinte, în viitor, pensia nu va mai urma valoarea salariului mediu brut (care era relevant pentru stabilirea punctului de pensie). Punctul de pensie este fixat de lege la 732,8 lei şi, în funcţie de acesta, vor fi făcute toate calculele viitoare. Corectările se vor face doar în raport cu inflaţia şi, în primii ani, cu o compensare în funcţie de creşterea reală a câştigului salarial mediu brut.