Un record insuficient: 1,7 miliarde de euro atraşi de la UE în primele şase luni

7 iul 2014 Autor: Iulian Anghel

România a atras 1,7 miliarde de euro de la UE ca rambursări în primele şase luni ale lui 2014, cea mai mare sumă pe care a reuşit să o absoarbă în economie în primele şase luni ale unui an de când a aderat la UE. Este o sumă de 2,4 ori mai mare decât cea atrasă în aceeaşi perioadă a anului trecut (700 mil. euro).

Cu acest re­zultat, rata de absorbţie a de­păşit 35% din to­talul sumelor alo­cate în exer­ciţiul fi­nanciar 2007-2013 (6,8 mld. euro atrase dintr-o alo­care totală pe fonduri structu­rale de 19,2 mld. euro), dar abia un astfel de rezultat bun pune în lumină o rea­litate com­plicată: ca să atragă 80% din totalul fondurilor alocate în exerciţiul financiar 2007-2013 aşa cum şi-au propus, instituţiile implicate în absorbţie ar trebui să mai atragă de la UE ca sume rambursate, până la sfârşitul lui 2015, 8,5 miliarde de euro, adică 530 de milioane de euro ca medie lunară, faţă de 283 de milioane de euro cât a însemnat media lunară a absorbţiei în primele şase luni ale anului.

Ca să absoarbă toţi banii alocaţi de UE fondurilor structurale între 2007 şi 2013 (19,2 mld. euro), România ar fi trebuit să absoarbă în medie, lunar, din prima până în ultima lună a exerciţiului financiar multianual, 177 mil. euro. Anii în care nu a luat niciun cent de la UE sau a luat prea puţin se văd acum în gradul de absorbţie total, care, deşi în 2014 este net superior anilor trecuţi, este insu­ficient pentru a reduce pierderile la minimum.

Absorbţia din prima parte a anului oferă însă o perspectivă bună pentru finalul anului. Într-un ritm similar celui din primele şase luni, am avea la final de 2014 o absorbţie de 3,5 miliarde de euro, sensibil mai mare decât recordul lui 2013, de 2,8 miliarde de euro. Anul trecut, cea mai mare parte din bani au venit în a doua jumătate a anului (25% din suma totală au venit în primele şase luni, 75% în următoarele şase luni). Dacă scenariul s-ar repeta şi în acest an, am putea avea o absorbţie totală în 2014 între şase şi şapte miliarde de euro. O astfel de ipoteză pur teoretică nu este încurajată însă în acest moment şi de statistici pentru că diferenţa dintre valoarea cererilor de rambursare transmise la Bruxelles şi ceea ce s-a rambursat efectiv era, la finalul lui iunie, de doar 128 de milioane de euro, faţă de 1,4 miliarde de euro, în decembrie 2013, de exemplu. Or, dacă nu ai cereri de rambursare (ceea ce înseamnă că ai făcut deja lucrări de aceşti bani), nu ai ce  să primeşti ca rambursări.

Cei mai mulţi bani de la UE i-au primi în acest an Transporturile – peste 500 mil. euro –, ceea ce este un lucru bun, având în vedere că aici avem de-a face cu lucrări mari. Absorbţia pe POS Creştererea Competitivităţii Economice s-a apropiat, la rândul ei, de 500 de milioane de euro, o bilă albă pentru companiile mari, având în vedere că programul li se adresează. Cu cele 200 mil. euro luate de la UE în 2014, Programul Operaţional Regional (care are ca abonaţi companiile mai mici, dar şi administraţia locală) rămâne fruntaş la absorbţie - 1,8 mld. euro în total, adică 46% din sumele rezervate perioadei 2007-2013.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.07.2014

 
Cuvinte cheie:
fonduri UE
, uniunea europeana
, absorbtie
, economie
, rambursare
, institutii
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide