Un semnal puternic pentru companii. Comisia Naţională de Prognoză ridică miza: economia va creşte în 2018 cu 6,1% pe baza investiţiilor

Prognoza de creştere economică pentru 2018 a fost majorată de la 5,5% în prognoza din toamna lui 2017 la 6,1% în prognoza de iarnă 2018. Ipoteza unei creşteri atât de puternice ce vine după un avans al PIB de 7% în 2017 este un semnal ce poate fi interpretat ca o invitaţie adresată companiilor pentru a se extinde şi a investi întrucât, deşi mulţi eco­no­mişti cred că ţinta este greu de atins, o creştere de 4-5%, oricum foarte bună şi ea, este inclusă în aproape toate scenariile.

„Va fi greu să fie atinsă o creştere economică de 6% întrucât factorii care au condus la avansul PIB de 7% din 2017, bazat pe consum, şi-au epuizat combustibilul. O creştere de 6% ar fi posibilă dacă motorul consumului este înlocuit cu cel al investiţiilor. Dar investiţiile nu vin peste noapte. Ele nu s-au făcut în ultimii ani. Dacă încep de anul acesta, rezultatul se va vedea în viitor, nu în 2018. Însă o creştere solidă va fi“, comentează economistul Laurian Lungu.

INS a confirmat ieri avansul cu două cifre al con­sumului în 2017, creşterea de aproape 11%, an/an, reprezentând cheia succesului eco­nomic, ne­­anticipat de ni­meni, nici mă­car de Comisia Naţională de Prognoză care, iniţial, miza pe un avans de 5,2% al PIB. Chiar şi această ţintă a fost însă considerată, la acea vre­me, de nerealizat de ma­jo­ri­ta­tea economiştilor. Iată că sce­na­riul se repetă, iar pesi­­mis­mul prevalează şi de această dată.

„Eu nu spun că nu ar fi po­sibilă o creştere de 6%. Dar ea nu poate coexista cu de­ficite foarte mici, cum anti­cipeză Prognoza – de pildă un sold al contului curent de 2,8% din PIB de la 3,1% anul trecut, sau cu o reducere de inflaţie de la 3,2% la fina­lul anului 2017 la 2,6% la fina­lul lui 2018. Acest scena­riu nu este logic“, comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

Scenariul propus de Prognoză aduce o schimbare fundamentală: consumul ar urma să crească în acest an cu 6,3%, iar investiţiile (formarea brută de capital fix) cu 7,9%.

Prin urmare, ipo­teza este că investiţiile vor lua locul consumului ca motor prin­cipal al economiei.

„Investiţiile au fost foarte mici anul trecut – cele publice au fost la un minim postcriză. Având în vedere că 2018 aduce cu el o presiune pu­ternică pe buget, din cauza ma­jorării cheltuielilor socia­le, este greu de crezut că statul va avea mulţi bani pen­tru investiţii astfel încât acestea să devină un motor foarte puternic al econo­miei“, comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele Aso­ciaţiei Analiştilor Financiari din România.