Unde se duc cei 7 miliarde de euro pe care românii îi plătesc anual ca să aibă acces la servicii gratuite de sănătate şi ajung în final să nu mai beneficieze de acest lucru? Răspunsul devastator al unui fost şef al Casei de Asigurări: Banii se strâng şi începe frauda, se scurg peste tot, cazurile făcute publice sunt doar o mică parte

miercuri, 00:08 Autor: Mirabela Tiron

Laurenţiu Mihai a fost numit şef al CNAS în noiembrie 2017 de către fostul premier Mihai Tudose şi eliberat „la cerere“ în februarie 2018

Medic de familie din Tulcea: „Situaţia este dramatică. Se pierde timp şi se împiedică diagnosticarea la timp a pacientului“.

„Dăm bilet de trimitere pacien­ţilor pentru analize medicale, dar în cel mai fericit caz sunt programaţi peste o lună, de regulă durează două luni la Tulcea. Pentru că biletul de trimitere cu care îşi fac programarea expiră, se întorc la cabinet pentru un alt bilet de trimitere. Şi noi vrem să ştim de ce se termină fondurile, am vrea să fie fonduri suficiente pentru analizele uzuale. Se pierde timp şi se împiedică diagnosticarea la timp a pacientului, nu este normal să aştepţi o lună- două pentru a face analizele, mulţi nu îşi permit să le plătească“, spune un medic de familie din Tulcea.  

Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, iar dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, arată articolul 34 din Constituţia României. Cine răspunde pentru faptul că se împiedică diagnosticarea la timp a pacientului?

„Populaţia a îmbătrânit, sunt mai multe boli, mai multe nevoi, mai puţini plătitori, noi, ca medici de familie, am vrea să fie fonduri pentru toate analizele, dar sistemul nu are su­mele necesare. În Bucureşti mai prind pa­ci­enţii plafon, dar în provincie situaţia este mai gravă“, afirmă Rodica Tănăsescu, preşe­dintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei (SNMF).

Între timp, operatorii de laboratoare deschid noi centre pentru analize medicale, străzile fiind împânzite de puncte de recoltare, fondurile de la Casă pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice fiind de la un an la altul mai  mari, 721 milioane de lei anul trecut, plus 10% faţă de anul anterior şi de peste două ori mai mare faţă de cel din 2012. În total, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a crescut de la 23 mld. lei în 2015 la 34 mld. lei (7,3 miliarde de euro) anul acesta, adică o creştere cu 50%. Pentru acest an, bugetul prevăzut pentru CNAS este mai  mare cu 17% faţă de 2017.

Pe teren însă pacientul cu bilet de trimi­tere nu simte majorarea bugetului de pe hârtie - cu greu reuşeşte să facă analize sau investigaţii gratuite. Unde se duc cei 7 mi­liarde de euro, buget anual al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate? Ce spune fostul şef al Casei, care a avut mandat din noiembrie 2017 până în februarie anul acesta?

„Avem cea mai mică contribuţie (10%) la cel mai mic venit din Europa, deci sunt puţini bani la Casă. Uitaţi-vă câţi asiguraţi şi câţi contribuitori sunt. Apoi banii se strâng şi în­ce­pe frauda, se scurg peste tot, cazurile făcute publice sunt doar o mică parte. Eu am dispus mai multe controale, dar ce s-a ales de ele în­trebaţi-l pe Răzvan (referire la Răzvan Vul-cănescu, actualul preşedinte al CNAS - n.red). Sistemul funcţionează prost. Există în sistem şi costuri foarte mari cu câteva cazuri care ajung să fie diagnosticate prea târziu“, a de­cla­rat pentru ZF Laurenţiu Mihai, numit şef al CNAS în noiembrie anul trecut de către fostul premier Mihai Tudose şi eliberat „la cerere“ în februarie anul acesta. Întrebat de ZF ce a făcut în perioada cât a ocupat funcţia de preşedinte la CNAS şi ce controale a dis­pus, el a spus că „mi s-a confirmat ceea ce credeam“. 

Anul trecut, Casa Naţională de Asigurări Sănătate a fost marcată de scandalul de co­rupţie în care mai multe persoane, inclusiv şeful instituţiei de la acea vreme, Marian Burcea, sunt anchetate pentru o fraudă de 3 mil. euro din decontări fictive de servicii medicale de îngrijiri la domiciliu.

ZF a solicitat CNAS top 50 de decontări pe analize medicale şi investigaţii paraclinice în luna iunie, dar nu a primit niciun răspuns. Casa nu spune câţi bani se duc defalcat pe privat/stat către laboratoare, clinici sau spitale şi nici nu explică de ce plafoanele pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice se epuizeză în primele zile ale lunii. Operatorii de laboratoare medicale private, unde plafoanele se epuizează în primele zile ale lunii, afirmă că doar 10-20% din veniturile pe care le obţin provin din decontările de la Casă, deşi laboratoarele de stat fie nu lucrează cu Casa, fie se plâng, la fel ca privaţii, că nu  mai au fonduri. Şi la spitale este o situaţie similară, nu este clar câţi bani se duc la „privat“ şi câţi la „stat“.

 

Un antreprenor din sănătate: Fondurile să urmeze pacientul!

„Este nevoie de o mai bună organizare în sistemul de sănătate, este nevoie ca fondurile să urmeze pacientul, cei care au viziune să reglementeze mai bine. Cred că ar trebui definit pachetul de bază al asiguratului, în orice ţară vestică pachetul se face în funcţie de cotizaţie. Până în 10% din veniturile de la spitalul Sf. Constantin vin din decontările de la Casă“, a spus Mihai Miron, acţionar indirect la spitalul Sf. Constantin din Braşov şi proprietar al Ropharma.

Pentru acest an bugetul prevăzut pentru CNAS este de 34 mld. lei (7,3 mld. euro), mai mult cu 17% faţă de 2017. Cea mai mare creştere la bugetul CNAS vine din contribuţiile asiguraţilor, care sunt estimate să ajungă la 26 de miliarde de lei anul viitor, cu 14 miliarde de lei mai mult decât anul acesta, ca urmare a schimbărilor fiscale.

Întrebarea este de ce în continuare plafoanele pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice se epuizează în primele zile ale lunii iar pacienţii cu bilet de trimitere  trebuie să scoată bani din buzunar pentru a efectua analizele recomandate de medic.

Cele mai recente date arată că doar în primele trei luni din acest an CNAS a strâns circa 5 miliarde de lei din contribuţiile angajaţilor români, în creştere cu 80% faţă de primul trimestru de anul trecut. Avansul semnificativ al ?ncasărilor din contribuţii se vede după ce anul acesta a intrat ?n vigoare trecerea contribuţiilor din sarcina angajatorilor ?n cea a angajaţilor, ?ncepând cu 1 ianuarie 2018. Contribuţiile angajatorilor au scăzut la jumătate ?n primul trimestru din acest an, de la 2,8 miliarde de lei ?n T1 din 2017 la 1,4 miliarde de lei ?n perioada similară din 2018

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.07.2018

 
Cuvinte cheie:
buget
, casa
, cnas
, miliarde
, bani
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide