Geografia, limbile străine şi medicina, „magnetul“ absolvenţilor de bacalaureat

Unde este logica tinerilor când îşi aleg viitorul?

23 iul 2014 Autor: Corina Mirea

Facultatea de geografie şi cea de limbi şi literaturi străine sunt „vedetele“ primei sesiuni de admitere la universitate de anul acesta, peste 3.000 de candidaţi aplicând pentru câte un loc la o specializare a fiecărei instituţii, potrivit datelor cen­tralizate de ZF pe baza informaţiilor publicate de cele mai mari universităţi din Capitală.

Astfel, cele două facultăţi au reuşit să atragă în această vară în jur de 35% din numărul total de peste 19.000 de tineri care

s-au înscris la exame­nele de admitere orga­nizate de toate insti­tuţiile de învăţământ din cadrul Univer-sităţii din Bucureşti. Prin urmare, mai mult de 3.300 de candidaţi au vrut să dea examen la Facultatea de geo­grafie, iar peste 3.100 la cea de limbi şi literaturi străine.

„Este oarecum normal ca la limbi străine să se înscrie foarte mulţi candidaţi pentru că, în prezent, cunoaşterea unei limbi străine aproape că îţi asigură un job chiar din timpul facultăţii. Iar în cazul în care cunoşti o limbă străină mai rară siguranţa unui loc de muncă este şi mai mare şi salariul este pe măsură. Dacă ştii, spre exemplu, germană primeşti în mod cert 100 de euro în plus la salariu. Mai mult, ai o deschidere către străinătate fie că vrei să te duci să faci un master sau să îţi găseşti relativ uşor un job“, spune Sorina Donisa, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.

Adesea, absolvenţii de limbi străine aleg să lucreze la început de carieră în domeniul outsourcingului, industrie care s-a dezvoltat masiv în ultimii ani pe plan local şi care a ajuns să angajeze aproximativ 30.000 de oameni numai în perioada de criză, pe o piaţă estimată la circa jumătate de miliard de euro. Expansiunea aces­­­tui sector a adus de la sine şi pachete sa­lariale pe măsură. Spre exemplu, un tânăr fără experienţă pe piaţa muncii poate câştiga de la minimum 400 de euro net pe lună într-o firmă de externalizare (dacă oferă suport pentru clienţi în limba engleză sau franceză) şi poate ajunge chiar şi la 800 de euro pe lună dacă ştie olandeza sau norvegiana, potrivit informaţiilor din piaţă.

Iar în condiţiile în care la aproape jumătate din cele 17 limbi străine la care absolvenţii de bacalaureat au putut să se înscrie pentru a le studia în următorii trei ani admiterea a constat doar într-o scrisoare de intenţie şi media de la bacalaureat, alegerea Facultăţii de limbi şi literaturi străine ar fi putut părea o oportunitate prea bună pentru a fi ratată.

Dacă valul de tineri care au preferat să stu­dieze limbi străine este ancorat, în mare parte, în realitatea pieţei muncii, în ceea ce priveşte numărul mare de candidaţi care s-au îndreptat spre o specializare ca geo­grafia nu există o logică, în opinia Sorinei Donisa.

Pe de altă parte, Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco Ro­mânia, este de părere că alegerea pe care cei mai mulţi tineri au făcut-o în prima sesiune de admitere la facultate îi face victime aproape sigure ale unui lung şir de încercări de a-şi găsi un job în domeniul pe care l-au studiat, ceea ce îi va face să accepte orice loc de muncă odată ieşiţi de pe băncile şcolii.

„Eu cred că pentru foarte mulţi a fost o alegere de moment, pentru că este posibil să se intre mai uşor, facultatea are doar trei ani, spre deosebire de specializările tehnice care durează mai mult. Cu alte cuvinte, este un mod mai uşor de a obţine o diplomă şi de a găsi un prim loc de muncă încadrat în eşalonul superior din punct de vedere salarial. Dar le va fi greu să găsească un loc de muncă“, explică el.

În acelaşi timp, şi sociologul Bogdan Lucaciu susţine că tinerii au ales o facultate în primul rând în funcţie de nivelul de dificultate al admiterii şi mai puţin pentru că ştiu exact ce vor să facă după ce absolvă.

„Ei încă nu ştiu ce fac la vârsta asta. Aleg discipline unde nu ajung să se specializeze, ceea ce le permite ulterior să sară de la un domeniu profesional la altul, tocmai pentru că nu sunt hotărâţi în legătură cu ce carieră vor să aibă mai târziu“, spune Lucaciu.

Confuzia este creată şi de sistem, care le permite tinerilor ca în perioada admiterii la o facultate să aplice pentru oricâte instituţii de învăţământ vor. Prin urmare, mulţi nu se pregătesc pentru un job anume, pentru care au învăţat în timpul liceului, şi puţine mai sunt situaţiile în care ei încearcă ani la rând să intre doar la o singură facultate pentru că îşi doresc să urmeze doar o meserie.

Ceea ce nu se poate spune şi despre facultatea de Medicină Generală din cadrul UMF Carol Davila, spre exemplu, pentru care au aplicat mai mult de 2.200 de tineri în prima sesiune de admitere de anul acesta. Pe lângă tradiţia din familie sau „chemarea“ pentru meseria de medic, specialiştii în resurse umane spun că şi ideea de a lucra în afara ţării, pe salarii mai mari ca în România, îi îndreaptă pe tineri către facultatea de medicină.

„Medicina a fost foarte căutată şi în anii trecuţi. Aici vorbim despre oameni care au o chemare pentru meseria de medic, care ştiu exact ce vor să facă în carieră şi care ştiu că au locul de muncă asigurat fie în ţară, unde reţelele private de sănătate s-au dezvoltat şi oferă salarii bune, dar şi în străinătate. Practic, o facultate de medicină este una care nu scoate şomeri. În plus, dacă ne referim şi la domeniul medicinii dentare, cu puţin ajutor din partea părinţilor, tinerii pot să devină şi antreprenori, să îşi facă un cabinet“, explică Sorina Donisa. De altfel, chiar şi informaţiile de pe site-ul UMF Carol Davila arată că, după specializarea de medicină generală, medicina dentară a fost cea mai populară în rândulor candidaţilor (fiind înscrişi la admitere puţin peste 500 de tineri). În acelaşi timp, la facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, s-au înscris doar puţin peste 1.000 de tineri, la fel ca la Electronică şi Telecomunicaţii (tot din cadrul UPB) sau ca la facultatea de Matematică şi Informatică de la Universitatea din Bucureşti.

Printre cele mai căutate facultăţi din Capitală se numără şi cea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi cele de Litere, Drept, Jurnalism şi Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea din Bucureşti. Fiecare dintre acestea au avut peste 1.000 de candidaţi înscrişi pe un număr de locuri cuprins între 135 şi aproape 500 de locuri.

Anul acesta, facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică a strâns aproape 1.900 de dosare de la candidaţi şi, spre deosebire de anul trecut, când şi în sesiunea din toamnă ASE a rămas fără candidaţi chiar şi pe locurile de la buget, în prima sesiune de admitere din acest an a avut circa 8.500 de candidaţi pe mai mult de 5.000 de locuri. Motivul principal pentru acest flux de înscrieri este eliminarea examenului scris şi înlocuirea acestuia cu un eseu motivaţional şi media obţinută la bacalaureat.

În clasamentul celor mai căutate facultăţi din Bucureşti s-ar putea regăsi şi una dintre instituţiile de învăţământ superior din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, care a avut, per total, aproape 3.000 de candidaţi. Însă, pe site-ul instituţiei nu există date care să indice numărul de aplicanţi pentru fiecare dintre facultăţile acesteia.

La nivel de ţară, anul acesta au luat examenul de bacalaureat mai puţin de 100.000 de tineri, iar universităţile de stat au scos la concurs pentru ei mai mult de 60.000 de locuri la buget, potrivit estimărilor ZF.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.07.2014

 
Cuvinte cheie:
tineri
, studenti
, admitere
, candidati
, facultate
, limbi straine
, medicina
, alegere
, bacalaureat
, invatamant
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide