Unul dintre proiectele-cheie ale programului de guvernare are parte de o primire nedumerită, încă dinaintea semnării actului său de naştere. Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) debutează cu multe întrebări şi puţine răspunsuri

24 feb 2017 Autor: Iulian Anghel

Dacă guvernul vede în el pa­na­celul ce vindecă rănile econo­miei, criticii guvernului cred că avem de-a face cu o încer­care de a controla politic chiar acea mică parte a economiei (4%) care a mai rămas în mâinile statului, dar care aduce buge­tului consolidat venituri anuale de 2,6 miliarde de lei din dividende.

La mijloc, instituţiile in­ter­naţionale pre­cum Banca Mondială spun că „sunt inte­re­sate“ de proiect, iar economiştii aş­teaptă să va­dă cum şi dacă România va deveni al 46-lea stat al lumii care are un „fond suveran de investiţii“.

„Cred că este un proiect ambiţios şi, din păcate, istoricul de administrator al statului român nu îl recomandă ca o entitate capabilă să demareze şi să ducă la bun sfârşit un astfel de proiect. Deci riscurile sunt mari“, comen­tea­ză economistul Radu Crăciun, într-o opi­nie publicată astăzi de ZF.

Analistul financiar Ionel Blănculescu care singur îşi spune „părintele proiectului“, având în vedere că a propus, încă din 2009, con­sti­tuirea Fondului, ca un răspuns la criza econo­mi­că ce se aşternea în faţa economiei Româ­niei, este categoric: „Statul poate să obţină venituri din taxe, dar poate, la fel de bine, să câştige din activitatea proprie“. 

Ionel Blănculescu: „Statul poate să fructifice multiplele oportunităţi, care sunt cu sutele pe plan internaţional. Şi le poate fructifica prin intermediul acestui fond, ceea ce nu poate întâmpla în momentul de faţă“.

În opinia lui Blănculescu, fondul suveran trebuie să funcţioneze ca un fond de investiţii, adică să iasă pe pieţele externe în căutarea oportunităţilor pentru maximizarea profitului şi, din banii obţinuţi, poate finanţa o serie de proiecte din ţară, dar nu orice proiecte, ci doar pe acelea care vor aduce profit. Ca să poată realiza acest lucru, Fondul trebuie să fie complet independent politic, „un fel de Fondul Proprietatea sau Advent (fondul american de investiţii care, recent, prin exitul din afacerea spitalul Regia Maria a obţinut în jur de 80 mil. euro, adică mai mult decât dublul banilor investiţi - n.red.). Potrivit intenţiilor enunţate în programul de guvernare, FSDI finanţează construirea de spitale regionale şi locale, autostrăzi, dar capitalizează şi companii publice precum CFR sau Tarom sau construieşte afaceri de la zero. Mai mult, Fondul pare că urmează să aibă o comandă politică, de vreme ce va fi în curtea Miniserului Economiei, o instituţie condusă de oameni politici.

Dacă lucrurile urmează să stea chiar aşa, există obiecţii împotrivia unei asemenea structuri, iar economistul Florin Cîţu, ales senator din partea PNL la ultimele alegeri, le subliniază într-un comentariu, acid, publicat pe reţelele de socializare: Fondul ar fi, în opinia sa, „născut şi crescut pentru a fura“.

A fura de la cine şi ce? Potrivit senatorului liberal care anunţă că va aduce problema în faţa Comisiei de buget a Senatului, PSD strânge toate companiile la un loc, într-o mare societate naţională, numită FSDI pentru ca decizia să aparţină unui singur om, numit politic, iar controlul a ceea ce a mai rămas din companiile de stat să devină exclusiv politic.

„Prin constituirea acestui fond, PSD recunoaşte din start că fondul debutează cu gaură la bugetul de stat de 2,6 miliarde lei. Asta pentru că dividendele nu mai vin la buget, unde erau folosite pentru finanţarea deficitului de la asigurări sociale, de exemplu. Acum sunt la dispoziţia unui singur şmecher, Dragnea.“

 

Despre ce vorbim totuşi?

La începutul acestei luni, guvernul a adoptat un aşa-numit „memorandum“ pentru începerea demersurilor privind crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, dar clarificări suplimentare faţă de ceea ce este consemnat în programul de guvernare care anunţa crearea acestui fond nu au fost aduse. Potrivit lui Alexandru Petrescu, ministrul economiei la acea vreme, a fost creat un “grup de lucru“ interministerial format din reprezentanţii ministerelor Economiei, Finanţelor, Consiliului Concurenţei şi ai ASF care va analiza modul în care va fi creat fondul.

Două săptămâni mai târziu, Corina Popescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, a vorbit şi ea la conferinţa „ZF Power Summit ‘17 – Fuel of the Future“ despre înfiinţarea Fondului Suveran, afirmând că „grupul de lucru“ analizează fiecare companie la care statul este acţionar şi că procesul de listare a Hidroelectrica a fost amânat, amânare care are legătură de înfiinţarea Fondului.

Prin urmare, informaţiile cele mai solide rămân tot cele din programul de guvernare. Potrivit acestora, pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, guvernul român va înfiinţa Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile. Fondul se va folosi de veniturile din dividende ale acestor companii şi de veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Potrivit sursei citate, scopul fondului va fi să dezvolte sau să construiască de la zero, singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi, afaceri în domenii prioritare pentru stat, care să se susţină economic.

Iată frazele-far din programul de guvernare care descriu funcţionarea Fondului: “Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro“.

Potrivit estimărilor, bugetul de stat va pierde, într-o primă fază, 2,6 mld. lei, cât reprezintă dividendele anuale încasate de stat de la companiile sale. Dar programul de guvernare susţine: deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 mld. lei, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 mld. lei.

Tocmai paleta largă de intenţii cuprinse în această sumară descriere din programul de guvernare îi nedumereşte pe unii economişti. Potrivit lui Radu Crăciun, există două condiţii absolut esenţiale pentru ca un astfel de fond să aibă o şansă de succes: în primul rând, definirea foarte clară a obiectivului, a mandatului şi a motivului pentru care se înfiinţează (pentru că un fond nu se poate ocupa de atât de multe proiecte precum cele enunţate, fără pericolul de a eşua) şi, în al doilea rând, independenţa sa politică.

Despre această independenţă politică vor­beş­te şi Ionuţ Blănculescu. El vorbeşte însă des­pre ce, în opinia sa, ar trebui să fie, nu despre ceea, cu siguranţă, va fi: „Statul îşi creează această structură de afaceri. Capitalul său de ple­care – veniturile din dividende pe care bu­getul le încasa până la constituirea fon­dului – este doar momentul T0, iar banii tre­buie mul­tiplicaţi. Dacă fondul se bazează doar pe ceea statul obţinea din dividende, nu am făcut nimic. Nu merge nici cum se întâmpla la com­paniile de stat – cheltuiesc un leu şi câştig şapte bani. Fondul trebuie să investească în proiecte viable, iar politica o face fondul, nu statul; el poate să refuze proiectele propuse de admi­nistraţie. Fondul nu va investi niciodată ca­ritabil – nu e ajutor de stat, nici puşculiţă, el nu in­ves­teş­te în proiecte sociale.“ Doar că, dacă va fi să existe în România un fond precum cel descris mai sus de Blănculescu, atunci el va fi complet diferit de cel descris în programul de guvernare, care sus­ţine: „Cele mai mari investiţii ale FSDI în urmă­torii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin cons­­truc­ţia unui spital republican şi a 8 spitale regio­nale.“

 

 

Ce fac alte fonduri suverane

Programul de guvernare care anunţă crearea fondului suveran românesc menţionează ca model pentru fondul românesc, Fondul suveran al Norvegiei, modelul francez şi pe cel polonez. Fondul Norvegian este alimentat cu bani din petrol şi gaze şi este administrat de Banca Centrală a Norvegiei. El ar urma să finanţeze pensiile viitoare, după ce petrolul ţării se va termina, dar statul poate să folosească pentru nevoile sale, 4% din acest fond. Anul trecut fondul avut active de 796 de mld. euro. Banii sunt plasaţi în străinătate în titluri de stat, în acţiuni ale companiilor, dar şi în investiţii imobiliare.

În Franţa există mai multe mecanisme dedicate investiţiilor pe termen lung - Caisse des Dépôts, Le Programme d’investissements d’avenir, Agence des participations de l’Etat sau Bpifrance, o bancă publică de investiţii care finanţează companiile de la lansare până la cotarea pe bursă, prin creditare, garanţie şi fonduri proprii.

În ceea ce priveşte Fondul de Dezvoltare Polonez (PFR), înfiinţat anul trecut, - a cărui funcţionare este detaliată de Mediafax - acesta este alimentat cu bani de la buget şi este gestionat de experţi independenţi, care răspund însă în faţa reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării şi de Ministerul de Stat al Trezoreriei. Intenţia a fost de a uni toate instrumentele de finanţare astfel încât solicitanţii de asistenţă financiară să primească rapid servicii, în „one stop shop“, ţinând cont că până anul trecut, au existat 120 de portaluri, mai multe centre de apel, cinci ministere şi şase agenţii care lucrau pe acelaşi domeniu. Bugetul iniţial al FPR este 60 de miliarde de zloţi polonezi (57 mld. lei, 12,6 mld. euro) pentru finanţarea exporturilor şi cinci miliarde zloţi polonezi (circa 4,8 mld. lei, 1,1 mld. euro) pentru investiţii în infrastructură şi pe plan local. PFR poate finanţa un proiect cu sume cuprinse între 30 până la 300 milioane de zloţi polonezi (între 28 şi 280 mil. lei). Fondul va sprijini, de asemenea, antreprenorii care doresc să se extindă pe pieţele externe.

După cum se vede sunt fonduri cu scopuri complet diferite – de la finanţarea pensiilor, până la susţinerea companiilor sau stimularea exporturilor. Fondul suveran românesc trebuie să se decidă ce alege, pentru că modele sunt – 45 de state ale lumii au astăzi “fonduri suverane“.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.02.2017

 
Cuvinte cheie:
guvernare
, Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii
, FSDI
, politica
, miliarde
, bugetul de stat
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide