Opinie Cristian Hostiuc, Director Editorial ZF

Urcat pe o creştere economică cât China, despre care crede că-i aparţine dar nu ştie ce se ascunde în spatele ei, premierul Tudose a declanşat războiul rece cu Isărescu

3 dec 2017 Autor: Cristian Hostiuc

Marţi, 28 noiembrie, după-amiaza, într-o poziţie fără precedent, BNR, reprezentată de Consiliul de Administraţie, îi cere public premierului Mihai Tudose o întâlnire “pentru discutarea evoluţiilor economice şi financiare actuale”.

În 23 de ani de presă, de când urmăresc activitatea Băncii Naţionale, nu am auzit ca, public, BNR să îi ceară premierului în funcţie o întâlnire.

Dacă s-a ajuns la acest lucru, asta înseamnă că în spatele uşilor capitonate, atât de la Palatrul Victoria cât şi din fieful BNR, este un război rece în toată regula între două părţi care conduc politic şi economic România.

Consiliul de Administraţie al BNR, format din 9 membri, spune că dialogul dintre BNR şi premier „are în vedere echilibrarea mixului de politici macro-economice, al cărui rol este esenţial pentru menţinerea stabilităţii financiare şi pentru întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”.

În anul cu cea mai mare creştere economică din Europa, cât China, premierul şi BNR îşi transmit răceala prin declaraţii publice şi comunicate.

În acest timp, dobânzile la lei cresc, cursul leu-euro creşte, iar tensiunile revoluţiei fiscale a guvernului PSD şi a deficitului bugetar se transmit în piaţă, în economie şi în rândul investitorilor atât străini, cât şi români.

Când economia duduie, BNR vorbeşte în limbajul de lemn specific despre întărirea capacităţii economiei de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse.

Războiul rece, care la început părea o glumă, având în vedere că premierul Tudose picase de nicăieri la Palatul Victoria şi în fruntea guvernului, s-a transformat într-o adversitate publică de care economia şi businessul nu au nevoie.

Poate electoratul PSD sau fanii premierului Tudose au nevoie de acest lucru, pentru a arăta că este un nou şef în oraş, dar nu economia şi businessul. Totul se plăteşte acum prin creşterea cursului şi a dobânzilor – premierul Tudose spune că aici e treaba lui Isărescu – şi se va plăti când la anul creşterea economică va încetini, şi mai ales când Ministerul Finanţelor va trebui să-şi refinanţeze stocul de datorie publică, probabil peste 50 de miliarde de lei, dacă nu chiar mai mult, la o dobândă în creştere.

Premierul Tudose spune că de ROBOR trebuie să aibă grijă Isărescu: Ce se întâmplă pe bănci, eu cred că puteţi să îl întrebaţi foarte bine pe domnul guvernator al BNR, domnia sa coordonând şi trebuind, cel puţin teoretic, să aibă grijă de aceste fluctuaţii

Multă lume nu înţelege, şi mă îndoiesc că premierului Tudose i s-a explicat acest lucru, că băncile din România, indiferent de capitalul din spate, sunt inundate de titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor.

Băncile din România sunt pe locul 3 în Europa la acest capitol, care indică un risc foarte mare. Adică, la o creştere a necesarului de refinanţare a datoriei publice sau la o creştere a datoriei publice, băncile din România nu prea mai pot să cumpere titluri de stat vândute de Ministerul Finanţelor pentru acoperirea deficitului şi a necesarului de finanţare curent.

Din acest motiv au căzut şi băncile greceşti, care erau supraexpuse pe datoria publică a statului, iar atunci când a venit criza au fost puse la pământ. Băncile greceşti nu au căzut din cauza creditelor neperformante.

Sper că România nu va ajunge în situaţia în care să nu aibă cine să cumpere titlurile de stat vândute de Ministerul Finanţelor, pentru că am intra într-o criză la fel ca în 2008-2009, care ar lovi România, economia, businessul şi pe cei care au credite în lei şi în euro atât pe frontul cursului valutar, cât mai ales pe cel al Robor-ului.

Toată lumea spune că economia României creşte pe consum, iar datele indică acest lucru. Dacă am dezbrăca puţin cum se ajunge la această creştere economică, vom vedea ceva care ar trebui să ne dea de gândit şi să constituie un mare semnal de alarmă: businessul - din care se plătesc salariile şi taxele la bugetul de stat, TVA, accize, CAS, impozit pe profit etc. - creşte pe arieratele companiilor private, datorii care vor sări în aer atunci când se va opri muzica. Din acest motiv, nici Fiscul nu reuşeşte să încaseze TVA la nivelul creşterii eocnomice, pentru că o bună parte din această creştere economică este pe hârtie şi nu are cash. 

Băncile şi-au redus expunerea împrumuturilor către companii, dar au crescut exponenţial datoriile între companii, adică creditele-furnizor. Adică îţi dau marfa cu promisiunea că mi-o vei plăti mai târziu, şi tot aşa. 

Până acum, premierul Tudose nu a câştigat nicio luptă, dar a declanşat războiul cu BNR.

Întâi să o învingă pe Firea. 

 
Cuvinte cheie:
opinie
, Cristian Hostiuc
, creştere economică
, Isarescu
, Mihai tudose
, BNR
, premier
, guvern
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide