Valentin Lazea, economistul-şef al BNR: Inegalitatea relativă privind veniturile din România este cea mai mare din UE, iar oamenii o acuză

9 mar 2016 Autor: Raluca Ghinea

Inegalitatea relativă în privinţa veniturilor din România este cea mai mare la nivel european şi se plasează în creştere, oamenii simţind această inegalitate, pe care o acuză, ceea ce explică faptul că avansul economic nu este perceput de români ca atare în nivelul de trai.

"Creşterea economică se translatează în creşterea veniturilor şi în avuţie, avuţia pe familie a crescut, dacă ne gândim la apartamentele în care locuiţi, care valorau la un moment dat 10.000 de dolari şi acum este undeva la 50.000 de euro", a afirmat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului de ţară întocmit de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, el a explicat că românii nu simt creşterea economică în nivelul de trai din cauza faptului că inegalitatea relativă a veniturilor este foarte mare în România.

"Inegalitatea dintre unii oameni şi alţii a crescut foarte mult, avem cea mai mare inegalitate la nivel european şi e în creştere. Raportul între primii 20%, din topul veniturilor, şi ultimii 20%, de la bază, este de 7,2 la 1, în comparaţie cu 5 la 1 la nivel european. Oamenii simt inegalitatea asta şi o acuză", a mai spus Lazea.

El a subliniat că salariile mici reprezintă aproape singurul motiv pentru care investitorii sunt atraşi de mediul de business din România, având în vedere că statul nu le oferă predictibiliate şi stabilitate legislativă, infrastructură sau cercetare-dezvoltare.

"Forţa de muncă din România este subplătită, dar restul ţărilor din jurul nostru oferă infrastructură, stabilitate, cercetare-dezvoltare şi aşa mai departe", a precizat Lazea.

În ceea ce priveşte Raportul de ţară, economistul a apreciat că lucrul cel mai bun este că România se află printre cele şase ţări unde nu se constată debalansări, punctând totodată progresele în ceea ce priveşte PIB-ul şi reducerea deficitului de cont curent.

De asemenea, a adăugat că raportul notează şi două riscuri majore pentru România, respectiv actele legislative care pot submina stabilitatea financiară (legea dării în plată) şi supraîncălzirea economiei pe fondul unor politici prociclice în acest an şi anul viitor.

"Trebuie să spun că, de acum încolo, creşterea potenţială a României nu mai poate fi stimulată prin măsuri fiscale şi monetare, care au fost epuizate, ci doar prin măsuri structurale", a mai spus Lazea.

Măsurile structurale sunt cele care pot conduce la creşterea PIB-ului potenţial, situat la 2,8% la finele anului trecut, până spre 4,5%-5% pe an, pe cele trei componente, respecitv de capital, forţa de muncă şi productivitate.

Printre acestea se numără o mai bună absorbţie a fondurilor europene, stimularea atragerii de investiţii străine directe, promovarea Bursei de Valori Bucureşti de la o piaţă de frontieră la una emergentă, stimularea sănătăţii şi natalităţii, a educaţiei, precum şi stimularea cercetării-dezvoltării, a construcţiei de şosele care să traverseze Carpaţii, dar şi a exploatării agricole.

"Toate sunt grele, nu aduc voturi, dar cum atrage atenţia Comisia Europeană voalat şi diplomatic, nu mai este loc de relaxare fiscală şi monetară", a atras atenţia economistul-şef al băncii centrale.

 
Cuvinte cheie:
VENITURI POPULAŢIE
, LAZEA
,
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide