Regiunile din România unde se află cele mai multe persoane ocupate în agricultură sunt şi cele mai sărace din ţară, arată un studiu realizat de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Deşi România are cea mai mare populaţie ocupată în agricultură din UE, 29% faţă de 5% cât este media europeană, şi o contribuţie la PIB-ul ţării de 2-3 ori mai mare decât alte state membre, România nu reuşeşte să iasă din cercul vicios care ţine fermierii ocupaţi în agricultură de subzistenţă.
„Întotdeauna industria va putea să producă mai bine decât agricultura; zonele sărace au în general o dependenţă mare faţă de agricultură, în primul rând pentru că ocupaţia în sectorul serviciilor este aproape inexistentă. Oamenii săraci încep să-şi lucreze cu puţinele mijloace de producţie terenul agricol şi evident nu au performanţă în agricultură. E un cerc vicios, de aceea trebuie sprijinită orice strategie antisărăcie în România, pentru a ajuta acele zone“, a declarat pentru ZF Valeriu Steriu, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.
În regiunea Sud-Vest Oltenia 49,2% din populaţie este ocupată în agricultură, iar ponderea populaţiei aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială este de 42,7%; în Nord-Est 49,2% din populaţie lucrează în agricultură şi ponderea populaţiei aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială este de 48,7%. La polul opus se află regiunea Bucureşti-Ilfov, cu doar 1% din populaţie ocupată în agricultură.
Deşi ca pondere la formarea PIB-ului ţării agricultura românească înregistrează un procent mare comparativ cu celelalte ţări din UE, de 5,3% în 2014, ca valoare suntem cu mult în urma ţărilor vestice, contradicţia explicându-se prin faptul că ţările europene practică agricultură de mare productivitate, faţă de agricultura de subzistenţă care se întâmplă în România.
„Sunt 1,2 milioane de fermieri care primesc sprijin de la stat prin subvenţie, restul de persoane au mici ferme gospodăreşti. Majoritatea trăiesc din ceea ce produc, aşa se explică de ce, din punct de vedere valoric, contribuţia la PIB este mai mică decât în alte state. Mulţi produc strict pentru nevoile necesare. Pe de altă parte, contribuţia este de 4-6% pentru că aşa este economia; carenţa este a întregului PIB scăzut faţă de ţările UE“, a spus Valeriu Steriu.
În 2014, România avea peste 2,4 milioane de persoane ocupate în agricultură, silvicultură şi pescuit, din cele peste 8,6 milioane de persoane cât reprezintă totalul populaţiei ocupate, din care doar 33,6% munceau în mediul privat, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Ponderea numărului de persoane care şi-au desfăşurat activitatea în ramurile agricole a fost destul de constantă în perioada 2011-2013, doar în 2014 a scăzut cu în jur de 59.000 de persoane, înregistrând o reducere de 2,4% faţă de anul precedent.
