Casa de avocatură Stoica & Asociaţii, condusă de ValeriuStoica, fost ministru al justiţiei şi unul dintre cei mai puterniciavocaţi pledanţi, a fost angajată de către Costică Constandaîntr-unul dintre cele mai "grele" dosare aflate pe rolulinstanţelor din România.
Omul de afaceri cere despăgubiri de 200 de milioane de euro dela Primăria Capitalei şi Consiliul Municipiului Bucureşti în contulafacerii Satul Francez - Bordei, care a început în urmă cu mai binede şapte ani, pe vremea când preşedintele Traian Băsescu eraprimarul Capitalei, de la nişte drepturi de proprietate cumpăratecu câteva sute de mii de euro.
Constanda, un nume care a făcut carieră în media cu acest caz,în disputa pentru terenul din Parcul Bordei, a plătit deja 1,5milioane de euro taxă de timbru pentru a se putea judeca şi ceredespăgubiri de 200 de milioane de euro, până la ora actuală înacest proces început anul trecut derulându-se şapte înfăţişări.
Valeriu Stoica este şi vicepreşedinte al partidului deguvernământ, PD-L, şi spune că el l-a mai reprezentat pe CosticăConstanda în tranzacţia cu grupul elen Raptis Kavouras, prin careomul de afaceri a încercat să vândă o parte din Satul Francez şi deaceea este de datoria lui să continue şi în acest caz. "Eu suntavocat, apăr interesele clienţilor", a menţionat Stoica. Surse dinpiaţă spun că Stoica a avut discuţii şi cu reprezentanţiiConsiliului Municipal pentru a-i reprezenta în acest caz, respectivsă fie împotriva lui Constanda.
Stoicaeste a treia firmă de avocatură angajată de Constanda ca să îlreprezinte în acest caz, de partea omului de afaceri aflându-se şifirmele conduse de către Gheorghe Florea şi Traian Briciu, larândul lor doi avocaţi reputaţi în zona litigiilor, în timp cePrimăria Capitalei este reprezentată de către firma bpv GrigorescuŞtefănică, iar Consiliul Municipal va merge înainte cu firmeleŞtefan, Burecu şi Asociaţii, Olteanu şi Asociaţii şi George IulianStancov.
Consilierii municipali au fost chemaţi în garanţie în procesulintentat de Constanda, în condiţiile în care ei aveau competenţasă aprobe planul urbanistic zonal pentru Satul Francez, următoareaînfăţişare fiind programată pentru data de 29 martie.
Dacă la început consilierii au tratat acest caz ca oricarealtul, acum tuturor a început să le fie frică, deoarece în cazul încare se pierde procesul, Primăria şi ei personal ar putea fiexecutaţi silit.
Cum a început însă povestea Constanda -Bordei - Satul Francez,care ar putea exploda bugetul primăriei Capitalei?
Constanda a intrat în urmă cu şapte ani în proprietatea unuiteren de trei hectare din Parcul Bordei din Bucureşti, retrocedatde către preşedintele Băsescu pe vremea când era primar alCapitalei din partea PD-L, în contul unor drepturi litigioase pecare omul de afaceri le cumpărase de la Dumitru Tudor şi EugenLincaru, care la rândul lor cumpăraseră drepturile de lamoştenitorii Parcului Bordei. Ulterior, în mandatul de primaral lui Adriean Videanu, membru marcant al PD-L, Constanda a primitla schimb pentru lotul din parcul Bordei o parcelă de 2,8 hectaredin Satul Francez.
La scurt timp, el a vândut 1,6 ha din acest lot către companiaelenă Raptis Kavouras, pentru un preţ negociat de 68 de milioane deeuro (4.200 de euro/metrul pătrat), cu condiţia ca pentru acestteren să fie obţinut un plan urbanistic zonal (PUZ) având uncoeficient de utilizare a terenului (CUT) de 3,5 şi procent deutilizare a terenului (POT) de 60%. Cu alte cuvinte, elenii ar fivrut să construiască apartamente cu o suprafaţă de 57.000 de metripătraţi pe acel teren, dar în condiţiile în care PUZ-ul nu a fostobţinut până în noiembrie 2008, Raptis Kavouras a blocattranzacţia, deşi plătise un avans de35 de milioane de euro pentruacel lot.
În aceste condiţii, Constanda s-a întors în 2010 împotrivaPrimăriei Capitalei şi a Consiliului General, solicitând laTribunalul Bucureşti rezoluţiunea contractului de schimb din 2008şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv plata decătre primărie a 200 de milioane de euro pentru terenul din ParculBordei (4.000 de euro/metrul pătrat, la cât era evaluat în 2008,plus dobânzi şi daune), în timp ce el ar urma să renunţe la lotuldin Satul Francez în favoarea primăriei.
Constanda solicită acest lucru deoarece spune că nu a primit latimp PUZ-ul pentru realizarea tranzacţiei din Satul Francez, acestafiind aprobat în decembrie 2010, la mai bine de doi ani de laschimbul de terenuri. Avocaţii primăriei spun însă că "obligaţia dea aproba un PUZ nu poate fi tranzacţionată", iar în contractul deschimb nu era stipulat un termen anume până la care ar fi trebuitaprobat PUZ-ul.
"Ei nu mai pot să mă pună în situaţia anterioară realizăriischimbului deoarece terenul din Parcul Bordei a fost declaratdomeniu public", a declarat pentru ZF Costică Constanda, acestafiind motivul pentru care acesta a cerut bani în loc de terenuliniţial.
"Cauza acestui litigiu este ilicită, imorală şi nereală. Nu poţicere 4.000 de euro/metrul pătrat în 2011 după o evaluare făcută în2008", spune avocatul Daniel Ştefănică, partener în cadrul firmeibpv Grigorescu Ştefănică, avocatul Primăriei Capitalei în acestdosar.
În plus, avocatul spune că Raptis Kavouras a făcut procedurilede intabulare pentru parcela de 1,6 hectare pentru care a plătitavansul de 35 de milioane de euro în 2008, iar Piraeus, bancafinanţatoare a achiziţiei, are înregistrată ipotecă pe acel teren,astfel că omul de afaceri Costică Constanda nu poate în momentul defaţă să dea înapoi terenul din Satul Francez deoarece nu-l maideţine în totalitate.
Întrebat despre atuurile pe care le are pentru a câştiga acestdosar, Constanda nu a mai oferit informaţii suplimentare. Presa amai scris că retrocedarea prin compensaţie a Parcului Bordei,făcută de către Traian Băsescu pe când era primar, ar fi fostilegală, pentru că terenul de sub Satul Francez era la momentulexproprierii, în anii '50, în extravilan.
Preşedintele s-a apărat însă spunând că atunci când a fost cedatterenul din Parcul Bordei în compensaţie pentru Satul Francezacesta nu avea, conform planului urbanistic, posibilitate deconstrucţie mai mare de P plus 1, şi că justiţia i-a dat ulterior,inexplicabil, dreptul proprietarului să ridice clădiri maiînalte.
Deznodământul în acest caz este destul de departe, în condiţiileîn care orice sentinţă ar da Tribunalul Bucureşti în următoareaperioadă, aceasta va fi cel mai probabil atacată la Curtea de Apel.Cert este că o retrocedare realizată în 2003, ca urmare a uneiachiziţii de drepturi litigioase cu o valoare de câteva sute de miide euro, s-a rostogolit peste ani într-un dosar de 200 de milioanede euro, circa 20% din bugetul anual al Capitalei, iar şapte casede avocatură încearcă să "tragă dreptatea" de partea lor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
