Eveniment

Valul ieşirilor de capital străin loveşte România: peste 2 miliarde de euro au plecat în luna mai

Valul ieşirilor de capital străin loveşte România: peste 2 miliarde de euro au plecat în luna mai

Autor: Razvan Voican

16.07.2012, 00:06 2503

Peste două miliarde de euro au părăsit România în luna mai, a cincea lună a anului marcând un adevărat şoc al retragerilor de capital stră­in de pe piaţa locală care s-a reflectat imediat în deprecierea leului cu 1,5% faţă de euro.

A fost doar o "mostră" vizibilă a aşa-numitului proces de "dezintermediere" pe care băncile străine şi alte categorii de investitori l-au iniţiat de mai multe luni pentru reducerea expunerilor considerate prea riscante.

BNR semnalase chiar în cursul lunii mai că temerea sa cea mai mare este ca acest fenomen să nu ajungă la o desfăşurare brutală şi haotică, un asemenea scenariu fiind foarte greu de gestionat chiar şi cu o rezervă valutară de circa 33 mld. euro.

În luna mai au ieşit de pe piaţă în cea mai mare parte "bani fierbinţi" care erau plasaţi pe termen scurt, dar în acelaşi timp băncile au pierdut într-o singură lună 234 mil. euro din depozitele pe termen mediu şi lung constituite de nerezidenţi. În mod tradiţional, astfel sunt clasificate depozitele deschise de bănci străine în filialele locale pentru a le asigura necesarul de finanţare stabilă în valută, iar diminuarea acestor sume nu face decât să confirme tendinţa de reducere a expunerilor pe piaţa locală. Faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut, depozitele băncilor străine în filiale locale s-au diminuat cu 725 mil. euro, mărind presiunea pe resursele locale de finanţare în valută.

După expirarea acordului de la Viena România nu mai are niciun instrument direct pentru frânarea diminuării expunerilor din partea băncilor străine. În primele patru luni ale anului cele nouă bănci străine care îşi asumaseră în 2009 angajamentul de a-şi meţine banii în România - Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank, scoseseră deja peste 2 mld. euro, conform datelor FMI.

Recordul ieşirilor de capital străin din luna mai a coincis cu demiterea guvernului Ungureanu de către Parlament şi instalarea cabinetului USL condus de Victor Ponta, dar şi cu un nou episod de accentuare a crizei din zona euro şi de escaladare a temerilor privind ieşirea Greciei din clubul monedei unice.

Leul a resimţit imediat aceste tensiuni, cursul leu/euro sărind cu 1,5% într-o lună, de la 4,39 la 4,46 lei pentru un euro.

Pe lângă ieşirile de capital de pe bursă, străinii au vândut titluri de stat în lei însumând peste un miliard de lei, adică aproximativ 238 mil. euro. Astfel, ponderea titlurilor de stat în lei deţinute de nerezidenţi a coborât la 9,3% din titlurile existente pe piaţă la sfârşitul lunii mai.

Chiar dacă tensiunile legate de Grecia şi de viitorul zonei euro s-au mai temperat în a doua jumătate a lunii iunie, deprecierea continuă a leului în raport cu euro sugerează că ieşirile de capital străin au continuat. Factorul determi­nant a devenit instabilitatea de pe scena po­li­tică, astfel că suspendarea preşedintelui Traian Băsescu a coincis cu deprecieri record ale mo­ne­dei naţionale, cursul sărind la peste 4,5 lei/euro.

În luna mai lupta cu ieşirile de capital străin a costat rezerva valutară de la BNR mai mult de jumătate de miliard de euro, ieşirile totale din rezervă însumând aproape 2 mld. euro, fără a pune la socoteală rambursarea eurobon­du­rilor de 760 mil. euro emise de România în urmă cu zece ani.

Analiştii străini avertizaseră deja că piaţa financiară locală, chiar dacă este mult mai "subţire" decât alte pieţe din regiune, riscă să re­simtă cu duritate mişcări de retragere a ca­pitalului străin. Iar astfel de mişcări sunt cu atât mai periculoase cu cât nu există intrări care să le echilibreze cât de cât, investiţiile străine di­recte aflându-se la minime istorice, iar intră­rile de fonduri europene mult sub aşteptări.

Ce pot vinde mai repede străinii

Dacă în prima parte a anului deţinerile de titluri de stat în lei ale străinilor reprezentau circa 11% din totalul titlurilor în circulaţie, în luna mai ponderea a scăzut spre 9%. Pe lângă titlurile în lei, străinii mai aveau la sfârşitul lunii mai portofolii de titluri de stat denominate în euro însumând peste 800 mil. euro, conform datelor Ministerului Finanţelor. Acestea reprezintă una dintre categoriile de active de care străinii pot scăpa cel mai uşor atunci când vor să-şi reducă expunerile şi chiar dacă nu este vorba despre sume impresionante, astfel de vânzări au impact vizibil pe o piaţă valutară pe care oferta de euro este redusă.

România încă înregistra la sfârşitul lunii mai un stoc de datorie externă pe termen scurt de 20,8 mld. euro, reprezentând peste o cincime din datoria externă totală, iar această componentă volatilă poate fi sursa presiunilor de depreciere a leului care s-au accentuat în ultima perioadă.

Datoria externă pe termen scurt urcase pe parcursul lui 2011 cu peste 3,4 mld. euro, apropiindu-se de pragul riscant de 23 mld. euro, în condiţiile în care România redevenise un plasament interesant pentru anumite categorii de investitori prin prisma credibilităţii câştigate pe piaţa externă şi a girului dat de FMI. Numai că astfel de fluxuri de capital ies la fel de repede cum intră, motiv pentru care în toamna lui 2008 România era considerată a se afla într-un pericol fatal din cauza stocului de datorie pe termen scurt de circa 23 mld. euro. Numai că atunci rezerva valutară era de 27 mld. euro, iar acum se ridică la circa 33 mld. euro, permiţând o acoperire mai bună a acestui tip de datorie externă.

Citibank: BNR nu vrea să vadă rezerva valutară sub 32 mld. euro

Ultimele săptămâni în care agravarea tensiunilor politice s-a suprapus cu deprecieri record ale leului în raport cu euro au indicat un viraj important în politica de curs de schimb a Băncii Naţionale.

Dacă în perioada aprilie - iunie 2012 BNR intervenea în mod vizibil pentru temperarea presiunilor de depreciere a leului, continua să minimalizeze acest fenomen şi să vorbească despre un curs de echilibru adaptat condiţiilor macroeconomice, dintr-o dată leul a fost lăsat din braţe şi astfel cursul leu/euro a doborât record după record, întrecând chiar şi cele mai pesimiste aşteptări.

În luna iunie guvernatorul BNR Mugur Isărescu îi avertiza pe analiştii care estimau un curs de 5 lei pentru un euro din cauza crizei din Grecia că sunt în eroare, însă rămâne de văzut dacă îşi menţine afirmaţiile după ce în ultimele zile euro a sărit de 4,5 lei/euro.

Analiştii băncii americane Citibank consideră că mediul politic dificil va menţine presiunile de depreciere a leului la niveluri ridicate, în condiţiile în care intrările de capital străin se anunţă reduse.

De ce lasă BNR leul să se deprecieze atât de rapid? "Credem că banca centrală nu şi-ar dori să vadă rezerva valutară intrând sub pragul de 32 mld. euro", scriu analiştii Citi într-un raport.

De altfel, şi FMI a recomandat băncii centrale la ultima evaluare să-şi reducă inter­venţiile pe piaţa valutară, mesajul constituind o premieră după ce BNR invocase constant regimul de flotare controlată a cursului pentru a-şi permite operaţiuni în favoarea leului şi a transforma astfel moneda locală într-una dintre cele mai stabile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO