Acesta din urmă a publicat pe contul său de Facebook un „bilanţ al primelor 100 de zile de guvernare PSD”. În guvernările trecute astfel de date erau făcute publice de şeful Executivului care a fost însă, de la Adrian Năstase până la Sorin Grindeanu (cu scurta perioadă de trei luni a lui Răzvan Ungureanu) şi şeful principalului partid de guvernământ.
Ministerul Finanţelor ar trebui să publice mâine datele detaliate despre evoluţia veniturilor şi a cheltielilor pe primele trei luni din an. Potrivit datelor care sunt publice până la acest moment, în primul trimestru din an veniturile bugetului general consolidat, de 59,5 mld. lei, sunt în creştere cu 7% faţă de trimestrul 1 din 2016.
Raportul guvernării publicat de Liviu Dragnea analizează veniturile comparativ cu T1 2016. Însă nu şi raportat la programul de încasări al guvernului. Iar Ministerul Finanţelor nu a publicat acest program de încasări, pe trimestre. Bugetul pe 2017 este construit pe o creştere de venituri de 14% faţă de veniturile din 2016. La T1, această creştere este de 7% - un plus de 4 miliarde de lei faţă de T1 2016.
Un plus semnificativ s-a înregistrat la contribuţiile salariale, care au fost pozitive în toate cele trei luni ale anului.
Astfel că, în T1 2017, din contribuţiile salariale – ca urmare a creşterilor salariale, dar şi a creşterii angajărilor cu 60.000 de joburi – au venit 16,6 miliarde de lei, o creştere de 9,1% faţă de T1 2016.
Veniturile din TVA au crescut, în martie, cu 9% faţă de martie 2016, după o creştere de 2,5% în februarie. Dar nu au putut acoperi handicapul căderii de 25% în ianuarie (ca urmare a vânzărilor slabe din decembrie). În T1, prin urmare, veniturile din TVA au fost cu 9% mai mici decât în T1 2016. Bugetul a încasat, în T1, 13 miliarde de lei din TVA, cu 1,3 miliarde de lei sub veniturile din T1 2016 care a fost şi el un trimestru „slab” pentru că încasările din taxa pe valoarea adăugată s-au redus atunci cu 1,7%, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2015, ca urmare a reducerii ei de la 24% la 20%.
În expunerea lui, Liviu Dragnea a subliniat creşterea până la 2,9 mld. lei, în T1 2017, a „veniturilor din fonduri UE”, faţă de 298 de milioane de lei în T1 2016. Doar că aceşti bani reprezintă subvenţiile plătite în agricultură care nu erau evidenţiate în buget până anul acesta. Dacă vorbim despre fonduri structurale, cele care determină „gradul de absorbţie” a fondurilor UE, acestea au fost, în T1 2016, de 535 de milioane de lei, după cum arată datele Finanţelor. În primele două luni din 2017 ele au fost de 174 de milioane de lei. Pe de altă parte, veniturile din subvenţiile agricole sunt anul acesta incluse în veniturile bugetului general consolidat, drept urmare trebuie contabilizate la acel plus 14% din venituri pe care este fundamentat bugetul.
Şi premierul Sorin Grindeanu şi şeful PSD Liviu Dragnea au insistat săptămâna trecută că bugetul este pe excedent – 0,2% din PIB (1,6 mld. lei). Insistenţa lor este determinată de obiecţiile multor economişti, potrivit cărora cheltuielile angajate de guvern, în special cele de ordin social, vor conduce la majorarea deficitului bugetar la peste 3% din PIB.
„Este o zi proastă pentru toţi apostolii austerităţii. În primele trei luni avem excedent bugetar. Vom înregistra un excedent bugetar de 1,64 miliarde de lei, adică 0,2 % din PIB”, a declarat premierul Grindeanu. Însă problema bugetului nu este, în această primă parte a anului, cea a excedentului sau a deficitului bugetar, ci a încasărilor.
Veniturile sunt cu 7% mai mari faţă de T1 2016, dar, faţă de programul de încasări, sunt foarte probabil mai mici. Cel puţin aşa cum se văd lucrurile în primele două luni din an, excedentul a fost obţinut pe seama nerealizării cheltuielilor de investiţii – sub un miliard de lei la două luni, faţă de 2,7 mld. lei în primele două luni din 2016.
Excedentul bugetar din primele trei luni din 2017 este, oricum, sub nivelul celui din T1 2016, când a fost de 3 miliarde de lei, şi sub cel din T1 2015, când a fost de 4,9 miliarde de lei.
