„Colectarea veniturilor bugetare în 2015 indică o creştere a acestora peste aşteptările iniţiale, explicaţia fiind în primul rând evoluţia peste aşteptări a economiei şi în al doilea rând îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor. Spre exemplu, bugetul pe anul 2015 a fost construit cu ipoteza unei creşteri economice reale de 2,5% şi nominale de 5,3% (cu o creştere anticipată a consumului final al populaţiei de 2,6% în termeni reali şi de 5% în termeni nominali), în timp ce datele efective la 9 luni ale INS indică o creştere economică reală cumulată de 3,7% şi nominală de 6,2% (cu o creştere a consumului final al populaţiei de 5,7% în termeni reali şi 7,8% în termeni nominali)“, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. El a mai explicat că, în plus, accelerarea creşterii vânzărilor cu amănuntul a fost una puternică în a doua parte a anului (ultimele cifre disponibile arată o creştere a acestora în luna noiembrie cu 15% în termeni de volum).
„De asemenea, structura creşterii economice efective este una mult mai favorabilă încasărilor bugetare decât cea anticipată în construcţia bugetară iniţială, consumul având o evoluţie mult mai bună decât aşteptările iniţiale. Cu toate acestea, creşterea veniturilor colectate din taxe şi impozite este peste ceea ce creşterea economică ar indica la o menţinere a ponderii acestora în PIB, ceea ce probabil este explicat şi de reducerea evaziunii fiscale, în special la TVA“, a mai spus Ionuţ Dumitru.
În 2015, încasările din TVA au fost de 57 de miliarde de lei, cu 6,2 miliarde mai mari (+12%) faţă de anul 2014, rezultat surprinzător în contextul în care TVA a fost redusă de la 24% la 9% începând cu luna iunie a anului trecut.
„Trebuie însă menţionat şi faptul că în 2014 colectarea la TVA a fost una foarte slabă, ponderea în PIB a încasărilor din TVA scăzând cu 0,5 pp (încasările din TVA au scăzut în 2014 în termeni nominali cu 1,8% faţă de 2013, în condiţiile în care PIB-ul a crescut în 2014 cu 3% în termeni reali, iar consumul final al gospodăriilor populaţiei crescuse cu 4,1% în termeni reali), ceea ce indică probabil o creştere a evaziunii fiscale la TVA în 2014 faţă de 2013. În 2015, cu îmbunătăţirea înregistrată a colectării, încasările din TVA au revenit probabil ca procent din PIB la nivelul din 2013”, a mai menţionat Ionuţ Dumitru.
Reprezentanţii Fiscului au menţionat că gradul de realizare a colectării proiectate pentru anul 2015 a fost de 104% faţă de programul iniţial de încasări.
Creşterea salariului minim de anul trecut (de la 900 de lei brut pe lună în decembrie 2014 la 975 de lei din ianuarie 2015 şi apoi la 1.050 de lei brut de la 1 iulie 2015) a condus şi la o creştere semnificativă a încasărilor la impozitul pe venit.
Astfel, în 2015 Fiscul a încasat 26,1 mld. lei din impozitul pe venit, cu 12% mai mult faţă de nivelul din 2014, după ce salariile a peste un milion de români plătiţi la nivelul minim s-au majorat de două ori (prima dată cu 8,3%, apoi cu 7,7% la valoarea majorată). De asemenea, reprezentanţii Fiscului au mai spus că acest rezultat este şi o consecinţă a „intensificării controalelor privind combaterea subdeclarării impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale, creşterea gradului de colaborare cu Inspecţia Muncii”.
Şi gradul de colectare în ceea ce priveşte impozitul pe profit a crescut cu 13%, până la 13,7 miliarde de lei în 2015, pentru că, spune Fiscul, s-a redus evaziunea făcută prin firme fantomă sau a companiilor care scoteau bani din ţară prin practica preţurilor de transfer. Încasările din impozitul pe profit au crescut în ciuda faptului că una dintre măsurile de relaxare fiscală aplicate de guvernul Ponta a fost neimpozitarea profitului reinvestit.
„Cred că îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor înregistrată în 2015 nu este neapărat una bazată în principal pe o creştere a conformării voluntare, aşa cum ar fi de dorit. Pentru a avea conformare voluntară semnificativ mai mare (aşa cum este absolut necesar, dat fiind nivelul foarte mare al evaziunii fiscale în România) trebuie întreprinse eforturi suplimentare în cel puţin două direcţii. Prima direcţie este reducerea birocraţiei în ceea ce priveşte plata taxelor şi impozitelor (în special prin informatizarea ANAF) şi stabilirea unei relaţii corecte, echitabile între contribuabil şi stat. A doua direcţie este cea de creştere a transparenţei şi eficienţei în cheltuirea banului public. Dacă banii cheltuiţi la buget nu sunt cheltuiţi transparent şi eficient, contribuabilii nu vor fi motivaţi să-şi plătească taxele şi impozitele în mod voluntar, chiar şi la un nivel mai mic al acestora”, a mai spus şeful Consiliului Fiscal.
În schimb, încasările din contribuţiile la pensii (CAS) au scăzut cu 6% în 2015 faţă de nivelul din 2014, ajungând la 36,6 mld. lei. Anul trecut a fost primul an „complet” de aplicare a reducerii CAS la angajator cu 5 puncte procentuale (măsură aplicată începând cu luna octombrie a anului 2014), iar aceasta a fost principalul factor care a contribuit la scăderea colectării de CAS, în ciuda faptului că în primele opt luni ale anului trecut economia a creat peste 150.000 de noi locuri de muncă.
De asemenea, o influenţă asupra încasărilor din CAS a avut-o şi creşterea cotei de contribuţii de la 4,5% la 5% în 2015 la fondurile de pensii private oblogatorii (Pilonul II).
Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF, a transmis în comunicatul în care a anunţat execuţia bugetară pentru anul 2015 că în maximum 2 ani „România va avea un decalaj fiscal sub media UE. Acesta este obiectivul meu şi echipei mele de la ANAF”.
„În condiţiile implementării recente a unor măsuri agresive de scădere a taxelor (România va avea probabil în anii următori de departe cele mai mici venituri fiscale /totale ca procent din PIB din Uniunea Europeană, cu 12-14 pp din PIB mai mici faţă de media europeană) şi de creştere a cheltuielilor bugetare (în special de natură salarială) care vor conduce la creşterea deficitului bugetar de la circa 1,2% din PIB în 2015 la 3% din PIB în 2016, este absolut necesară accelerarea măsurilor de reformă structurală cu impact asupra ratei de colectare a veniturilor bugetare şi asupra eficienţei cheltuirii banilor publici”, a mai spus Ionuţ Dumitru. În acest sens, spune şeful Consiliului Fiscal, recuperarea întârzierilor şi urgentarea implementării programului cu Banca Mondială semnat în 2013 de către România cu privire la modernizarea sistemului de administrare a veniturilor bugetare trebuie să fie o prioritate imediată.
„În cadrul acestui proiect, infrastructură IT şi informatizarea procesului de colectare a taxelor ar uşura foarte mult efortul birocratic de plată a taxelor şi ar creşte conformarea voluntară”, a mai spus Dumitru.
