Exporturile au sărit doar în februarie cu 10%, iar pe primele două luni au înregistrat un avans de 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Graţie continuării diversificării geografice, exporturile către ţările non-UE au fost în ascensiune puternică.
Îmbunătăţirea cererii externe s-a observat şi în cifrele producţiei industriale, creşterea anuală ajungând în februarie la 5,4%.
Şi comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populaţiei - a adus semnale încurajatoare în acest an, înregistrând un plus de aproape 2% în primele două luni.
Preţurile de consum au continuat să scadă în martie, iar rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,25%, amploarea reducerii inflaţiei luând prin surprindere analiştii.
În luna martie rata inflaţiei a fost de doar 0,04%.
România a înregistrat în februarie cel mai redus nivel lunar al deficitului comercial din ultimii 10 ani. Iar pe partea bugetară, Ministerul Finanţelor pare să se fi încadrat în ţinta trimestrială de deficit negociată cu FMI.
Moneda naţională s-a înscris în ultimele zile pe un trend de apreciere, aliniindu-se la la evoluţia valutelor din regiune. Banca Centrală a publicat ieri un curs de referinţă de 4,3887 lei/euro, cel mai redus nivel din ultima lună.
Uitându-se la cifrele care au fost anunţate până acum, analiştii susţin că în primul trimestru din acest an economia va rămâne în teritoriul pozitiv, majoritatea estimărilor indicând un avans de 0,7-1% faţă de T1 2012.
În timp ce datele macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste.
Şirul insolvenţelor pare să nu se mai oprească, iar oamenii de afaceri aşteaptă în continuare măsuri economice care să stimuleze creşterea PIB şi rămân sceptici în privinţa redresării economiei.
Economia ar putea să evolueze în luna martie mai slab decât în februarie, după cum anticipează unii analişti, având în vedere şi indicatorii de sentiment pentru România publicaţi de Eurostat.
Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank, apreciază că dacă producţia industrială va stagna în luna martie, creşterea din primul trimestru (ajustată sezonier) va fi de 2%, cea mai rapidă de după T1 2012. În ceea ce priveşte vânzările cu amănuntul, Muscalu estimează o creştere de 1,6% în primul trimestru din 2013, cea mai rapidă timp de mai mult de un an, perioadă în care creşterea medie trimestrială a fost de 0,2%.
Cum se vede economia de la Palatul Victoria
Premierul Victor Ponta afirmă că au fost analizate rezultatele economice din primul trimestru şi există veşti bune care privesc situaţia economică, dar şi veşti proaste în legătură cu încasările din impozitul pe profit din cauza insolvenţelor.
„Veştile bune ţin de faptul că am avut o creştere semnificativă de opt procente a exporturilor, de faptul că avem cel mai mic deficit al balanţei comerciale din ultimii 10 ani, că ne-am încadrat în ţinta de deficit trimestrial stabilită cu FMI, că avem încasări de peste 10% creştere (faţă de primul trimestru al lui 2012, n.r.) atât la TVA, la accize, la impozitul pe venit“, a declarat premierul, citat de Mediafax.
El a arătat că există şi veşti proaste din punct de vedere al colec tării impozitului pe profit, după primul trimestru, nivelul fiind mai mic decât anul trecut, expli ca ţia ţinând de fap tul că socie tăţile comerciale intră în insolvenţă.
Ce se va întâmpla în următoarele trimestre
Analiştii UniCredit Ţiriac Bank apreciază că exporturile ar putea să primească în continuare un impuls puternic odată ce facili tăţile de producţie DeLonghi şi Bosch vor deveni operaţionale (în T2 2013, respectiv în T3 2013).
Banca anticipează pentru trimestrul I 2013 o creştere a PIB de 0,7% (an la an) şi pentru întregul an îşi menţine, deocamdată, prognoza de creştere economică de 1,3%.
RBS Bank are o estimare mai optimistă, anticipând o creştere a economiei româneşti de 1,8% în 2013. Însă, balanţa riscurilor legate de această previziune rămân înclinate spre o ajustare în jos atât din cauza unor factori externi, cum ar fi continuarea creşterii economice slabe din zona euro, cât şi din cauza factorilor interni, inclusiv absorbţia slabă a fondurilor europene şi deteriorarea activităţii de creditare, în special pentru companii.
BCR, cea mai mare bancă după active, continuă să vadă în continuare economia crescând cu aproximativ 1% în 2013.
Iar ING Bank, care are cea mai pesimistă prognoză pentru creşterea economică, de 0,5%, este în prezent în proces de reevaluare a previziunilor de creştere a PIB pe 2013. Cea mai optimistă prognoză pentru creşterea economică vine de la cea mai mare bancă elveţiană UBS, care anticipează o creştere economică de 2,8%.
Surpriză de la inflaţie: rata anuală a coborât la 5,25% în martie
Procesul de dezinflaţie a continuat în luna martie, rata anuală a inflaţiei coborând la 5,25%. Amploarea reducerii inflaţiei a luat prin surprindere analiştii, care au supraestimat preţurile la produsele alimentare. Rata inflaţiei s-a plasat în luna martie la 0,04% faţă de februarie. În timp ce tarifele serviciilor au urcat cu 0,5%, preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare au scăzut faţă de luna anterioară cu 0,07%. Preţurile volatile - la fructe, legume, ouă şi combustibili - au scăzut pentru prima dată în ultimele patru luni. Cel mai mult s-au ieftinit ouăle, cu aproape 10%, iar la servicii evoluţia tarifelor a fost influenţată de scăderea de 4% de la transportul feroviar. În ianuarie, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 5,97%, maximul ultimului an şi jumătate, iar în februarie a coborât la 5,65%. BNR estimează că rata inflaţiei va fi de 5-6% în primul semestru şi va scădea ulterior, nivelul acesteia urmând să depindă foarte mult de evoluţia preţurilor volatile, precum cele din agricultură. Proiecţia băncii centrale privind rata inflaţiei în acest an este de 3,5%, iar ţinta este de 2,5% plus/minus un punct procentual.
Ce spun analiştii
Dumitru Dulgheru, head of fixed income research la BCR: Având în vedere rezultatele din primele două luni ale anului, şansele ca industria să aibă o contribuţie pozitivă la creşterea economică din T1 2013 au crescut semnificativ. Continuăm să vedem în continuare economia crescând cu aproximativ 1% în 2013.
Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank: Datele recente privind producţia industrială şi vânzările cu amănuntul sunt semnale pozitive pentru perspectivele de creştere economică pe termen scurt. Suntem în prezent în proces de reevaluare a previziunilor noastre de creştere a PIB pe 2013 şi în urma revizuirii creşterii economice din 2012 de la 0,3% la 0,7%.
Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS Bank: Ne menţinem scenariul nostru de bază care ia în considerare o creştere a economiei româneşti de 1,8% în 2013. Balanţa riscurilor legate de această previziune rămân înclinate spre o ajustare în jos din cauza unor factori externi, cum ar fi continuarea creşterii economice slabe din zona euro (luăm în considerare prognoza Comisiei Europene de -0,3%), şi din cauza factorilor interni, inclusiv absorbţia slabă a fondurilor europene şi deteriorarea activităţii de creditare, în special pentru companii.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank: Vom avea creştere economică în primul trimestru al anului situată în zona 0,8-1% faţă de trimestrul anterior din 2012, pe seama performanţei pozitive a industriei, comerţului şi a serviciilor. Creşterea acestor sectoare a compensat contribuţia negativă a sectorului construcţiilor şi a agriculturii care au continuat să scadă în primul trimestru. Deocamdată ne păstrăm estimarea iniţială de creştere a PIB cu 1,3% an/an şi, probabil, vom revizui prognoza pentru întreg anul 2013 de abia după ce vom avea la dispoziţie şi cresterea reală a PIB aferentă anului 2010 şi 2011.
Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank: Pentru trimestrul I 2013 prognoza de creştere a PIB este de 0,7% an la an. Deocamdată ne menţinem prognoza de creştere economică de 1,3% pentru acest an. Această dinamică pozitivă are la bază îmbunătăţire graduală a cererii din Uniunea Europeană, deschiderea unor noi facilităţi de producţie în industria auto şi a bunurilor casnice, un efect de bază pozitiv în sectorul agriculturii (presupunând un an agricol normal), o ajustare fiscală mai puţin abruptă decât în 2012 şi o îmbunătăţire a gradului de absorbţie a fondurilor europene (transferurile au fost suspendate în S2 2012 în urma unui audit nefavorabil al Comisiei Europene). Cu toate acestea, accelerarea creşterii economice va fi treptată din cauza impulsului economic slab din 2012. În 2014, creşterea PIB ar putea accelera până la 1,8%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
