Liviu Voinea, 40 de ani, este viceguvernator al BNR, din octombrie, anul trecut. Între 2012-2014 a făcut parte din Guvernul Ponta, la Finanţe, întâi ca secretar de stat şi apoi ministru, fiind responsabil de Buget.
Este o propunere pe care o susţinem şi în care credem foarte mult, a menţionat Liviu Dragnea.
Liviu Voinea, numit pe culoarele puterii "Tom Bugeţel", a fost adus în prim-plan la Finanţe de Victor Ponta, peste capul partidului.
Cât timp a fost responsabil de buget, Voinea nu a avut o viaţă uşoară cu PSD, fiind criticat că nu dă drumul la bani, la nivelul administraţiilor locale. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale şi ministru de Finanţe în primul cabinet Ponta, timp de şase luni, l-a susţinut puternic pe Voinea.
Voinea, profesor la ASE şi SNSPA, s-a remarcat ca analist economic înainte să intre în politică. Mama lui este o cunoscută profesoară de sociologie la Universitatea din Bucureşti.
Vezi aici intervenţia lui Liviu Voinea de la ZF Live din 2014
Ca ministru al Bugetului, în mandatul lui, s-a introdus euro acciza şi taxa pe stâlp. De asemenea, el a vrut să introducă "electorata", o iniţiativă prin care cei care îşi plăteau taxele la bancă beneficiau de o anumită facilitate fiscală din partea statului.
În 2013, pe când era ministru, Voinea a luat un împrumut de la mama lui de 110.000 euro şi 20.000 lei, scadente în 2018. Ca ministru avea un salariu de 1.500 euro net pe lună, iar la BNR are un venit lunar în jur de 13.000 euro pe lună.
Mai mult ca sigur, Mugur Isărescu îl susţine pe Voinea ca premier, mai ales că astfel numele lui dispare din discuţia pentru fotoliul de la Palatul Victoria.
De asemenea şi Bogdan Olteanu, al doilea viceguvernator al BNR şi fost membru influent al PNL în guvernarea Tăriceanu, iese din discuţie pentru postul de premier.
Voinea nu ar avea nicio problemă în discuţiile cu FMI, având în vedere experienţa lui de la Finaţe, când a ţinut deficitul bugetar sub control. Singura temă care rămâne în suspensie este reducerea TVA de la 24% la 20%.
Acum mingea este la preşedintele Klaus Iohannis, căruia îi revine responsabilitatea, conform Constituţiei, de a desemna premierul.
El poate sau nu să ţină cont de propunerea PSD, dar dacă vine cu o altă nominalizare, persoana desemnată trebuie să găsească sprijinul în Parlament.
