Eveniment

VIDEO: Discursurile Regelui. Urmăriţi prima apariţie în Parlament a lui Mihai I de acum 84 de ani

VIDEO: Discursurile Regelui. Urmăriţi prima apariţie în Parlament a lui Mihai I de acum 84 de ani

Foto: Andreea Alexandru

Autor: Raluca Ion, Gândul

25.10.2011, 09:45 733

Marţi, începând cu ora 10:00 dimineaţa, Regele Mihai I va susţine un discurs în Parlamentul României, primul după mai bine de 60 de ani. Deşi nu va dura mai mult de opt minute, după spusele principesei Margareta, discursul, care va fi transmis LIVE de gândul, este considerat de mulţi un moment istoric. Ca majoritatatea ocaziilor, de altfel, în care fostul suveran s-a aflat în aceeaşi sală cu membrii Legislativului. Mai întâi ca rege-copil, stârnind vâlvă în presa internaţională. Mai pe urmă, ca rege adult fără de putere, aflat în trista situaţie de a valida prin prezenţa sa nişte alegeri trucate de comunişti. În anii recenţi, păstrându-şi cuvintele pentru el din cauza huiduielilor.

gândul vă prezintă în continuare principalele momente în care regele s-a aflat în Parlament, unele dintre mesajele sale emoţionante de după 1989, dar şi o cronică a relaţiei tensionate pe care a avut-o cu conducătorii ţării.

20 iulie 1927: Regele Mihai ajunge pentru prima dată în Parlamentul României la vârsta de cinci ani

"Când guvernanta englezoaică a micului Mihai a alergat să-l trezească şi să-i dea vestea că regele (n.r. Ferdinand I) a murit şi i s-a adresat cu 'Maiestatea Voastră', ochii lui mari şi serioşi s-au umplut de o uimire vagă. Trei zile mai târziu, Mihai încerca încă să-şi dea seama ce înseamnă noul titlu. 'Mi s-a schimbat numele? De ce îmi spuneţi Maiestate?' Zâmbind, guvernanta i-a explicat încă o dată natura celor întâmplate. Mihai era încă neîncrezător. 'Mă vor lăsa să mă joc ca şi până acum, nu-i aşa?', se spune că ar fi zis el". Aşa descria revista Time, în numărul din august 1927, momentul în care Mihai I a aflat, la cinci ani, că a devenit rege al României.

Pe 20 iulie, la ora 2:15 dimineaţa, Ferdinand I a murit în braţele soţiei sale, Regina Maria. În după amiaza aceleiaşi zile, Mihai I a urcat pentru prima dată la tribuna Parlamentului, moment descris tot de Time. "Deputaţii şi senatorii aplaudau cu putere. Principesa Elena, care are unele probleme de vedere, şi-a condus fiul cu grijă până la baza Tribunei Regale. Înainte să urce cele 15 trepte spre putere, pe care trebuia să le străbată de unul singur, Mihai a ezitat şi a părut pe punctul de a izbucni în lacrimi. 'Aminteşte-ţi că eşti rege şi fiu de rege', i-a spus fermă principesa Elena. Şi, după ce i-au fost amintite astfel îndatoririle, Mihai I a urcat la Tribună", mai scria revista Time în urmă cu 84 de ani, când i-a dedicat coperta micului rege în pantaloni scurţi. La fel au făcut-o şi alte publicaţii internaţionale.

A urmat apoi momentul în care şi-au depus jurământul de credinţă componenţii Regenţei care urma să conducă România până la majoratul lui Mihai I: principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie George Buzdugan, numiţi de jurnaliştii străini "marionetele dictatorului Brătianu".

Revista Time, august, 1927: Micul Mihai a râs de patriarhul Miron Cristea în Parlament

"Când şi-au depus jurământul de credinţă, regenţii au adoptat tonuri şi atitudini extrem de diferite. Principele Nicolae, unchiul regelui, şi-a rostit jurământul în felul în care majoritatea tinerilor de 23 de ani ar vorbi cu nepotul lor de cinci ani. Maiestatea Sa a părut neliniştit şi puţin speriat. Apoi a urmat patriarhul cu barbă albă, cu mantia lungă măturând pământul şi cu vocea tremurătoare. Regele Mihai a izbucnit în râs, cu francheţea copilăriei, în faţa acestui bătrân ciudat. În cele din urmă, Buzdugan, şeful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a păşit înainte, hotărât să nu fie subiect de râs. Cu un aer sever, şi-a mârâit jurământul aproape inaudibil, fără să atragă atenţia Maiestăţii Sale, ai cărui ochi încă îl urmăreau cu un licăr pe nefericitul patriarh", relata revista Time cum a înveselit regele-copil solemnul moment.

Iar revista consemna discrepanţele dintre candoarea micului Mihai care a urcat la tribuna Parlamentului şi prima declaraţie oficială semnată de regele Mihai, dar redactată, cel mai probabil de Ion Brătianu. "Soldaţi! Sub conducerea lui (n.r. Ferdinand I) aţi cucerit, aţi făurit unitatea naţională a tuturoror românilor şi cu laurii câştigaţi pe câmpul de bătălie aţi încoronat atât fruntea Majestăţii Sale, cât şi pe a voastră".

Ultimul mesaj în Parlament înainte de abdicare

După numai trei ani, în 1930, Regenţa demisionează, Carol al II-lea se întoarce în ţară şi este proclamat rege de Parlament. Pe 5 septembrie 1940, Carol al II-ea reduce prerogativele regale şi îl învesteşte pe generalul Ion Antonescu cu puteri depline pentru conducerea statului român. Pe 6 septembrie, Mihai I depune jurământul ca rege al României. Ultima dată, vorbeşte în Parlamentul României, constituit în urma alegerilor fraudate de comunişti de pe 19 noiembrie, pe 1 decembrie 1946. Despre alegerile truncate de atunci scrie tot Time, citând un comentariu cinic al lui Andrei Vâşinski, vicecomisarul sovietic pentru Afaceri Externe: "'În nişte alegeri libere, comuniştii ar obţine 40%. Cu cea mai mică presiune, procentul ar ajunge la 90%''. Însă presiunea poate fi numită oricum însă numai mică nu. Alegerile au fost cele mai corupte şi grav manipulate din Balcanii după război", scria la acea vreme corespondentul Time Simon Bourgin.

Potrivit lui Ioan Luca Vlad, avocatul familiei regale, regele a cerut la acea vreme sprijinul aliaţilor occidentali, semnalându-le faptul că alegerile au fost fraudate. "Moment în care occidentalii ne-au abandonat, iar el a fost obligat, prin constituţia de la 1923 să deschidă lucrările Parlamentului. A fost un dicurs rece", a declarat Ioan Luca Vlad pentru gândul.

(Discursul ţinut de Regele Mihai, în 1992, la Bucureşti, în faţa Hotelului Continental)

Regele Mihai: Condamnarea comunismului mă face să cred că i-am supravieţuit

De la abdicarea sa, Regele Mihai nu s-a mai adresat niciodată Parlamentului României. A fost prezent în sală, pe 18 decembrie 2006, când trebuia să ţină un discurs, cu prilejul condamnării comunismului de către Traian Băsescu. Din cauza huiduielilor PRM, fostul suveran al României nu a mai reuşit să facă acest lucru şi şi-a păstrat cuvintele pentru mai tîrziu, rostindu-le la Palatul Cotroceni:

"În faţa Parlamentului României am devenit rege acum 79 de ani. Ultima oară m-am adresat Parlamentului nostru acum 59 de ani. În răstimpul celor două decenii, din 1927 pâna în 1947, România a cunoscut prosperitatea, progresul şi deschiderea cele mai mari din istoria ei, dăruind Europei personalităţi în toate domeniile. Din nefericire, tot acei ani au dezvoltat două grave boli ale Europei: fascismul şi comunismul. Aceste boli au răpus multe milioane de vieţi şi au schilodit alte milioane.

Viaţa mea a fost o lungă şi loială aşteptare. Aşteptare ca Europa să-şi vina în fire, aşteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăsi. (…) Comunismul s-a născut în România în acelaşi an cu mine, în 1921. Faptul că dumneavoastra îi condamnaţi astazi crimele mă face să cred că i-am supravieţuit".

Cu toate că nu s-a putut adresa Parlamentului de la abdicare încoace, regele Mihai s-a adresat, de-a lungul timpului, românilor, atât prin discursuri, cât şi printr-o serie de mesaje. Aveţi mai jos câteva dintre cele mai impresionante dintre ele.

(Mesajul transmis de fostul suveran pe 26 decembrie 2009)

Regele Mihai a primit paşaport românesc abia în 1997

Relaţia fostului suveran cu cei care au condus România după 1990 a fost şi în trecut marcată de momente foarte tensionate. Regele a reprimit paşaport românesc abia în 1997, după ce a mai fost în ţară cu ocazia sărbătorilor de Paşti din 1992, însă alte tentative de a intra în România i-au fost blocate. O primă vizită eşuată s-a consumat în ziua de Crăciun, în 1990. Intrat în ţară fără acordul autorităţilor, fostul suveran este întors din drum pe autostrada Bucureşti-Piteşti.

La 2 martie 1997, Regele Mihai a primit un nou paşaport românesc, pe care scria "Mihai I - cetăţean român". O zi mai târziu, preşedintele PDSR Ion Iliescu afirma că cei la putere sunt lipsiţi de moralitate şi demnitate şi "ling tălpile" fostului suveran. Iliescu aprecia că puterea "terfeleşte" Constituţia, deşi preşedintele ţării - la acel moment Emil Constantinescu - a jurat pe Constituţie.

Un gest de reconciliere este făcut de Ion Iliescu în martie 2001. După ce a revenit în funcţia de preşedinte al României, într-o scrisoare în care foloseşte apelativul "sire", Iliescu îi invită pe regele Mihai şi regina Ana să participe la redeschiderea Galeriei de Artă Românească Modernă a Muzeului Naţional de Artă. Consilierul prezidenţial Corina Creţu declara atunci că preşedintele Ion Iliescu consideră că invitaţia adresată fostului suveran al României, Mihai I, este un "gest menit să pună capăt celor 11 ani de încrîncenare în viaţa politică românească".

Nici în 2011 invitarea Regelui Mihai în Parlament nu a fost lipsită de momente tensionate. Parlamentul a aprobat, în 20 septembrie, propunerea liberalilor de a-l invita pe 25 octombrie pe Regele Mihai într-o şedinţă solemnă a Legislativului, decizia fiind luată cu 203 voturi "pentru", trei voturi "împotrivă" şi 46 de abţineri. Propunerea a fost introdusă pe ordinea de zi a plenului reunit la solicitarea opoziţiei.

Birourile Permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor respinseseră, cu o zi înainte, solicitarea PNL de organizare a unei şedinţe solemne a Parlamentului consacrată Regelui Mihai. Roberta Anastase a spus că membrii PDL din Birourile Permanente au votat împotriva propunerii liberalilor, având în vedere faptul că în şedinţă solemnă a Parlamentului pot rosti mesaje doar şefi de stat în funcţie.

(Mesajul Regelui Mihai la înmormântarea lui Corneliu Coposu)

Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a declarat, după câteva zile, într-o conferinţă de presă, că i se pare "exagerat" faptul că Regele Mihai se va adresa Camerelor reunite ale Parlamentului, spunând: "Dacă mâine vine regele Cioabă şi ne cere acelaşi lucru?". A doua zi, Oltean a spus că regretă afirmaţiile făcute cu privire la prezenţa Regelui Mihai într-o şedinţă solemnă a Parlamentului, susţinând că acestea nu reflectă "poziţia" sa "reală" faţă de Instituţia Regală şi de Regele Mihai.

Şi preşedintele Traian Băsescu a avut în ultima perioadă mai multe declaraţii critice la adresa fostului suveran. El a susţinut că decizia regelui Mihai de a abdica a fost "un act de trădare", că acesta a fost "slugă la ruşi" şi că "bietul ex-rege" a fost atras într-un joc politic cu Dan Voiculescu şi PNL

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO