Întrebat de ZF cum intenţionează să susţină iniţiativele antreprenoriale şi afacerile mici de familie, Iohannis a răspuns: „Prin reduceri de taxe, inclusiv TVA, prin eliminarea unor dări deja existente şi o legislaţie mai permisivă pentru înfiinţarea companiilor, PFA-urilor şi a PFI-urilor“.
Deşi preşedintele nu are un rol direct în economie consemnat în Constituţie, el poate influenţa jocul prin ascendentul pe care îl are, de obicei, asupra guvernului – preşedintele şi guvernul reprezentând cei doi poli ai puterii administrative.
Fiscalitatea este una dintre cele mai sensibile zone la care face referire programul prezidenţial. Iohannis vede o prioritate în reducerea taxei pe valoare adăugată (TVA) la 19%, de la nivelul de 24% cât este în prezent. În plus, acelaşi program prezidenţial notează că taxarea muncii este prea mare, iar reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, operată de guvern în octombrie, se vrea menţinută.
În România, veniturile şi profitul sunt taxate cu 16%, nivel redus căruia îi vine în contrapondere TVA şi taxarea muncii, aceasta din urmă aflându-se în prezent la un nivel de aproximativ 40%, după reducerea CAS. Raţiunea reducerii TVA la 19% ar fi reducerea evaziunii fiscale, ceea ce ar majora veniturile la bugetul de stat. Anul trecut, evaziunea fiscală a atins nivelul de aproximativ 16% din PIB, echivalentul a 23 miliarde de euro, iar cea mai mare evaziune s-a înregistrat în zonele TVA şi CAS. Reducerea CAS, una dintre măsurile cel mai bine primite de mediul de afaceri anul acesta, stă sub semnul întrebării. În momentul în care a fost implementată reducerea, guvernul nu a putut să justifice cu cifre cum va fi acoperit golul creat, iar răspunsurile depind de bugetul de stat pe anul viitor.
„Reducerea CAS a fost una dintre măsurile fiscale pe care PNL le-a susţinut şi când s-a aflat la guvernare. (...) Problema este însă că în acest moment guvernul nu are nici măcar un draft de buget, nu ştim ce se va întâmpla cu această măsură, dacă ea va putea fi menţinută sau nu şi care este gândirea guvernului pentru 2015“, a mai spus Iohannis.
Nici acum guvernul Ponta nu are un proiect de buget pentru 2015, document care ar putea fi gata la finalul lunii. Între timp, însă, anul 2015 va veni cu un set de constrângeri legate de deficit (deficit structural de 1% din PIB şi deficit bugetar de 1,4% din PIB) pe care orice măsură de reducere a taxelor va trebui să le aibă în vedere.
În acest context, planul lui Iohannis vine cu o abordare pe termen lung, menită să stimuleze capitalul local şi să atragă investiţii străine. Veniturile la bugetul de stat ar fi majorate, în cele din urmă, printr-o mai bună colectare a taxelor, odată cu simplificarea fiscalităţii. Pe termen scurt, însă, România are de acoperit goluri bugetare consistente. Însă un astfel de deziderat a existat mereu în mai toate programele politice aruncate în alegeri, dar pragul de 32 - 33% încasări la bugetul consolidat ca pondere în PIB pare un „blestem“ care nu poate fi depăşit. România este, astfel, la coada clasamentelor UE în ceea ce priveşte încasările bugetare - media în UE a încasărilor bugetare ca pondere în PIB fiind de 45%.
„Eu cred că România are nevoie de relaxare fiscală şi de un ansamblu de măsuri economice care să redinamizeze economia, să încurajeze investitorii, să ofere un cadru predictabil şi stabil. În acest sens nu este necesară doar menţinerea competitivităţii fiscale la nivel de cotă unică, dar sunt necesare şi reducerea TVA-ului la 19% (22 de alte ţări europene au un TVA mai mic decât România) şi simplificarea sistemului fiscal. Timpul pierdut de cetăţeni şi companii pentru a satisface sarcinile fiscale este printre cele mai mari din lume“, declara recent Iohannis ca răspuns la una din întrebările puse de ZF celor doi candidaţi din al doilea tur de alegeri.
Efectul Iohannis în Parlament
Alegerea lui Iohannis s-a concretizat chiar din prima săptămână după turul de scrutin decisiv. Ieri, deputatul Ioan Adam a fost arestat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri din Bacău, în care a fost arestat şi fostul deputat Viorel Hrebenciuc. De asemenea, deputatul Ion Diniţă va fi cercetat sub control judiciar în dosarul şefului CJ Braşov Aristotel Căncescu privind atribuirea ilegală a unor contracte de către autoritatea locală. Cei doi au intrat pe mâna procurorilor după ce Parlamentul a aprobat ridicarea imunităţii lor. Totodată, parlamentarii au aprobat ridicarea imunităţii social-democraţilor Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, cercetaţi în dosarul Microsoft, iar senatorul Akos Mora, declarat incompatibil, a demisionat în timpul dezbaterii în plen pentru încetarea mandatului său de senator. Tot săptămâna aceasta, Parlamentul s-a reunit pentru a discuta legea amnistiei, unul dintre cele mai controversate acte normative aflate pe masa legislativului, iar documentul a fost respins aproape în unanimitate, cu un singur vot împotrivă şi o abţinere.
Guvernul are de acoperit 15-17 mld. lei
Guvernul trebuie să explice Fondului Monetar Internaţional (FMI) care sunt resursele cu care va acoperi în 2015 un gol de 15-17 miliarde de lei, generat de reducerea deficitului bugetar şi măsurile legislative adoptate recent, potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. În acest context, guvernul are două variante: fie să negocieze noi ţinte cu FMI, fie să apeleze la majorări de taxe. Cele două variante sunt prezentate de Dumitru pe un fundal în care investiţiile noi au scăzut cu 55% anul acesta din punctul de vedere al execuţiei bugetare pe ESA, varianta luată în calcul de FMI, iar investiţiile publice au coborât la minimul ultimilor cinci ani. Astfel, cheltuielile de investiţii au fost mutate pe 2015, ceea ce majorează deficitul pe ESA, iar aceste cheltuieli nu mai pot fi amânate sau reduse şi anul viitor. Cea mai simplă măsură cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale, cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, aşa cum au propus iniţial experţii FMI şi CE.
