Introducerea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor,cu deduceri pentru anumite cheltuieli, va deveni o soluţie deneevitat pentru orice guvern în următorii doi - patru ani, când vadeveni absolut evident că statul are nevoie totuşi de nişte pârghiiîn economie, susţine Sebastian Vlădescu, fost ministru alfinanţelor.
"Atât timp cât actualul sistem de asigurări sociale este menţinut,se va ajunge la concluzia că avem nevoie de impozit progresiv. Nuvăd cum va mai putea funcţiona un stat social doar cu cota unică.În plus, capacitatea statului de a susţine anumite sectoare, de adirecţiona fonduri şi de a folosi diferite pârghii s-a redus atâtde mult, încât cred că trecerea la impozitul progresiv va veni caun pas logic pentru orice guvern, de dreapta sau de stânga."
El anticipează că acest pas ar urma să fie făcut până în 2012 -2013.
În luna iulie a acestui an Vlădescu a lansat ideea introduceriiimpozitării progresive cu globalizarea veniturilor într-un interviupentru ZF, în care susţinea că actuala cotă unică de 16% nu maiaduce venituri suficiente, iar sistemele de pensii şi de asigurăride sănătate private ar trebui susţinute printr-un sistem dededuceri care să asigure în timp reducerea presiunii asuprasistemelor publice de asigurări sociale. Teoria sa a intrat încoliziune cu opţiunea PD-L, principalul partid de guvernământ,pentru menţinerea cotei unice, acest sistem de impozitare fiindsusţinut şi de preşedintele Traian Băsescu.
În această toamnă, PSD, cel mai mare partid din opoziţie, aprezentat un program economic care include trecerea la un sistem deimpozitare a veniturilor în trepte, politicienii de stânga avânddificultăţi în a explica şi poziţiona această opţiune care arconduce la creşterea costurilor cu forţa de muncă pentru angajatorişi la potenţiale pierderi de venit pentru angajaţii cu veniturimari.
Impozitul forfetar este extrem de complicat, nu cred căva fi aplicat
Deocamdată, FMI a cerut guvernuluimenţinerea principalelor taxe la nivelurile actuale pe următoriidoi ani, pledând pentru stabilitate în domeniu, în timp cecoalitaţia de guvernământ ar fi vrut reducerea contribuţiilorsociale şi/sau a cotei unice. De asemenea, nici guvernul, nicioficialii Fondului nu au mai făcut vreo referire la proiectulintroducerii unui impozit forfetar pentru anumite domenii deactivitate, în special din servicii. Aceasta ar fi trebui săînlocuiască de anul viitor impozitul minim care a fost eliminatpână la urmă în această toamnă.
"Impozitul forfetar este extrem de complicat de implementat pentrucă trebuie să aibă la bază definiţia vadului comercial, iarstabilirea acesteia durează foarte mult. Poate ar fi o soluţie săfie gândit ca o taxă locală, dar nu văd acest proiect realizatpentru la anul", spune Vlădescu.
Plata datoriilor statului, prima urgenţă
Chiar şi cu riscul depăşirii ţintei de deficit de 6,8% din PIBpentru anul acesta, statul ar trebui să-şi achite datoriile cătrefirme pentru că un astfel de demers este absolut necesar pentrudezgheţarea economiei, iar deficitul suplimentar ar fi finanţabil,susţine fostul ministru.
Totuşi, şi în timpul mandatului său de circa opt luni România asolicitat FMI două derogări pentru neîndeplinirea ţintelor privindreducerea arieratelor.
"Circa 2,5 - 3 mld. euro ar ajunge pentru plata datoriilor şi să seintre şi cu rambursările de TVA în normalitate. S-ar încurajaastfel dezgheţarea internă a economiei şi s-ar rezolva şi problemacredibilităţii faţă de investitorii străini care au de recuperatbani din România."
Pe de altă parte, el explică acumularea unei părţi din arierateprin utilizarea de credite de angajament nebugetate ulterior încazul autorităţilor centrale, iar la nivel local prin angajarea deproiecte tot nebugetate, în care autorităţile contractante se bazaupe promisiuni că vor veni bani de la buget la un moment dat dinfondul de rezervă, iar în multe cazuri banii aşteptaţi n-au maivenit.
În acelaşi timp, Vlădescu susţine că în ultimul trimestru din 2009statul nu şi-a mai achitat o mare parte din facturi pentru a seîncadra în ţinta de deficit, iar FMI "a închis ochii" la aceastăpractică. Din acest punct de vedere, fostul ministru spune căbugetul pe 2010 a fost construit pe premise false, pentru că nu arecunoscut datoriile acumulate de stat în trimestrul al patruleadin 2009.
În privinţa proiectelor europene, Vlădescu susţine că abordarea depână acum în alocarea de fonduri "are prea mult politic". "Aşane-am trezit cu mii de proiecte aprobate, dar care nu au niciocapacitate de a obţine finanţare bancară şi trebuie anulate.Trebuie să câştige cei care pot implementa proiecte cu fonduri UE,nu «ai noştri»."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
