Ministrul economiei Varujan Vosganian a prezentat ieri liniile generale ale strategiei de reindustrializare a României, care ar urma să fie implementată până la nivelul anului 2020, aceasta urmând să se axeze în principal pe trei direcţii, respectiv privatizarea unităţilor pe pierdere, curăţarea spaţiilor industriale şi realocarea patrimoniului în vederea dezvoltării de noi activităţi, încurajarea industriilor high-tech şi integrarea industriei prelucrătoare cu cea la nivel european.
Statul încearcă să găsească soluţii după ce în ultimele două decenii România a pierdut peste 3,7 milioane de locuri de muncă pe fondul închiderii treptate a zeci de giganţi industriali care susţineau economia. Deşi vorbeşte de reindustrializare, statul nu a putut rezolva nici problema unui singur combinat pe care-l deţine, respectiv Oltchim, de la care urmează să fie disponibilizaţi în perioada următoare 1.000 de oameni, astfel că procesul de dezindustrializare continuă, recent noul proprietar al fabricilor Mechel anunţând concedierea a 930 de oameni.
„Economia românească nu este compusă numai din Oltchim şi Mechel. Avem şi companii foarte puternice“, spune însă ministrul economiei.
Printre argumentele aduse în discuţie de Varujan Vosganian care să sprijine procesul de reindustrializare se află îmbunătăţirea promovării şi transparentizarea capacităţilor industriale pe care România le deţine pentru a fi uşor de identificat de către investitori, precum şi ameliorarea decalajelor de competivitate care există între diversele regiuni ale ţării.
„Industrializarea va avea trei paliere. Unul este curăţirea spaţiului economic de zonele generatoare de pierderi. Aceasta este în principal responsabilitatea Ministerului Economiei, de a privatiza tot ce se poate privatiza, de a încheia din punct de vedere juridic, din procedura insolvenţei, acolo unde lucrurile nu mai pot fi salvate şi de a realoca patrimoniul aşa cum am discutat chiar de dimineaţă cu Consiliul Judeţean Braşov pentru patrimoniul imobiliar de la Rulmentul Braşov. Industria de apărare de exemplu deţine un patrimoniu uriaş, care era corespunzător pe vremea când avea 200.000 de salariaţi, dar care atunci când industria de stat a mai rămas cu 6.000 de salariaţi este cu totul disproporţionat“, a precizat Varujan Vosganian.
El mai spune că o altă modalitate prin care statul poate îmbunătăţi competitivitatea este focalizarea pe anumite tipuri de industrii.
„Există un mare potenţial pe industriile de vârf. Avem un colectiv care lucrează pentru dezvoltarea tehnologiei imprimantei 3D. România este foarte performantă în ceea ce priveşte tehnologia laserului. După opinia noastră tehnologia 3D va da o grea lovitură economiei chineze. Trebuie să încurajăm aceste industrii şi altele precum automobilele electrice. O a treia componentă se referă la industria prelucrătoare aşa cum este ea şi integrarea ei într-o politică industrială comună la nivel european. Trebuie ca UE să-şi asume politici comune în privinţa competitivităţii pentru că reglementarea induce costuri suplimentare, acestea reduc competitivitatea şi UE va fi dezarmată în faţa concurenţei pieţelor externe“, este de părere ministrul.
Potrivit lui Vosganian, în ultimii trei ani reprezentarea diplomatică a României pe plan economic s-a înjumătăţit, motiv pentru care este nevoie de o reorientare a aparatului diplomatic din Europa către Asia de Sud-Est, centrul Africii şi America.
Vosganian: Să promovăm parcuri industriale nu peisaje din Carpaţi
El a spus că s-a simţit stânjenit când fiind prezent în străinătate pentru a discuta despre investiţiile străine a cerut documente care să promoveze România şi a primit albume cu mânăstirile din Moldova şi cu peisajele din munţii Carpaţi.
„Noi lucrăm acum la un test care să promoveze cele 50 de parcuri industriale din România. Veţi găsi pe site-ul nostru fiecare parc industrial, ce conţine el şi în ce măsură ar putea fi interesant din perspectiva forţei de muncă din regiune, poziţionării luni, infrastructurii din zonă, apropierii de piaţă“, a precizat Vosganian.
În ceea ce priveşte decalajele de competitivitate regionale, ministrul economiei a precizat că are în vedere şi o strategie de modernizare rurală care are de asemenea o puternică componentă industrială.
Napoleon Pop, membru CA al BNR, a atras un semnal de alarmă cu privire la potenţialul de finanţare al procesului de reindustrializare, spunând că băncile care finanţează economia utilizează sumele din creditele rambursate în principal pentru a stinge liniile de credit cu băncile mamă şi România nu are o promisiune din partea acestora că nu-şi vor reduce expunerea.
„De acum încolo băncile din România vor putea să facă finanţări în măsura în care colectează resurse de economisire la nivel local. În condiţiile în care băncile mamă trebuie să-şi echilibreze activele cu pasivele după această criză nu mai au fonduri să dea linie de finanţare de mărimea celor care au fost date înainte de criză“, a precizat Pop.
Lucian Anghel, preşedintele BVB şi fost economist-şef la BCR, este de părere că va fi foarte dificil pentru România să atragă investiţii în zone productive pentru că s-au acumulat deja investiţii importante de acest fel în ţări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Slovacia.
„Va fi dificil de asemenea de găsit finanţarea pentru toate proiectele care există în momentul de faţă astfel că este nevoie de o prioritizare şi alegerea celor cu impact pe o zonă cât mai largă. Am făcut un calcul şi dacă s-ar realiza în România 10 investiţii de top care se vehiculează acest lucru ar genera undeva între 4% şi 5% creştere economică în următorii cinci ani de zile“, spune Lucian Anghel.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
