Autorităţile de la Bruxelles decid la sfârşitul săptămânii viitorul pieţei româneşti a micilor în condiţiile în care o comisie tehnică va supune spre aprobare o listă cu aditivi alimentari agreaţi pentru a fi folosiţi în reţetele produselor considerate tradiţionale.
Miza este păstrarea în reţeta micilor româneşti a bicarbonatului de sodiu (E500), aditiv în lipsa căruia reţeta de preparare a micilor cu o istori de 93 de ani devine imposibilă în sistem industrial.
Piaţa micilor este o afacere de 50 de milioane de euro anual, fiind un adevărat debuşeu de vânzări în lunile mai, august şi septembrie.
„Mediul asociativ din industria cărnii a reuşit să califice utilizarea bicarbonatului de sodiu în reţeta micilor până în ultima fază. Acum este rândul mediului politic pentru a susţine industria românească prin discuţii cu experţii tehnici din fiecare stat membru astfel încât în final votul din această săptămână al comisiei tehnice să fie unul pozitiv“, a explicat Ştefan Pădure, directorul general al Asociaţiei Române a Cărnii, instituţia care reuneşte cea mai mare parte a procesatorilor locali de carne din industria locală.
Întreaga criză a micilor a început în urmă cu trei ani, atunci când producătorii şi asociaţiile din industria cărnii au descoperit că un regulament european ce stabileşte folosirea aditivilor în industria alimentară nu include bicarbonatul de sodiu.
Acest aditiv este esenţial în industria locală a cărnii pentru prepararea reţetei micilor, iar în lipsa sa, compoziţia produsului ar trebui să fie schimbată radical. Fără bircarbonatul de sodiu, actuala reţetă a micilor nu mai poate fi realizată de procesatorii industriali.
După ce întreg scandalul potenţialei interziceri a micilor a intrat în lumina reflectoarelor în primăvara anului trecut, procesatorii români au făcut demersuri la Bruxelles şi au inclus micii într-o listă a produselor tradiţionale, argumentând că în spatele produsului este o întreagă poveste cu o primă atestare documentară în urmă cu 93 de ani. Pe această listă a produselor tradiţionale se mai găseşte şi burgerul sau cârnatul spaniol chorizo.
Mai sunt doi paşi
Pentru aprobarea folosirii bicarbonatului de sodiu în reţeta de preparare a micilor, România mai trebuie să parcurgă doi paşi: o comisie tehnică a Directoratului General pentru Sănătate (instituţie echivalentă unui minister) din cadrul Comisiei Europene să dea undă verde mâine listei de aditivi folosiţi pentru produsele tradiţionale, iar în luna martie Parlamentul European să aprobe această listă la rândul său în urma unui vot politic.
Votul ce va avea loc în data de 20 februarie în cadrul comisiei tehnice trebuie aprobat cu o majoritate calificată de 72% de experţii celor 28 de state membre ale UE.
În cazul în care această comisie respinge lista aditivilor sau majoritatea nu este întrunită, micii româneşti riscă să rămână în ilegalitate.
România este reprezentată în această comisie de Corina Zugravu de la Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Totuşi, chiar şi în în cazul unui vot negativ în această săptămână, micii ar urma să nu dispară din restaurante şi de pe rafturile magazinelor în condiţiile în care Comisia Europeană s-a angajat să nu deruleze inspecţii tehnice pe această temă în următorul an.
Micii, un adevărat debuşeu pentru procesatori în primele luni de vară
Micii sunt în România o piaţă unde se fac afaceri de 50 de milioane de euro anual, o bună parte fiind acoperită de vânzările la negru. Datele arată că anual se produc şi se vând aproximativ 22.000 de tone de mici din care o bună parte este acoperită de lunile mai, august şi septembrie, atunci când consumul este dublu faţă de celelalte luni.
Acest produs acoperă sub 2% din rulajele întregii pieţe de carne procesată şi este unul dintre cele mai polarizate segmente ale acestei industrii.
Jumătate din piaţă este acoperită de mărcile private şi de brandurile mici locale sau regionale, iar restul este împărţit între cinci jucători mari. Cei mai mari producători de mici din România sunt Doly-Com Botoşani, Diana, Aldis Călăraşi, CrisTim şi Angst. Niciunul dintre aceşti cinci jucători nu are o cotă de piaţă care depăşeşte 25%.
Două treimi din piaţa micilor sunt acoperite de sortimentul de vită-porc, alte 25% de preparatul făcut din carne de porc, iar restul este împărţit de vită, oaie şi alte sortimente.
Cum au intrat micii româneşti în „maşina de tocat“ birocratică a Uniunii Europene
Lista evenimentelor care au condus la „criza micilor“
Decembrie 2008: Uniunea Europeană publică un document ce reglementează folosirea aditivilor în produsele alimentare. Practic, documentul introduce un cadru pentru întreaga piaţă a aditivilor din industria alimentară europeană.
Noiembrie 2011: Uniunea Europeană adaugă regulamentului publicat în 2008 o anexă prin care se stabilesc aditivii pentru fiecare categorie de produs în parte (carne, sucuri, gume etc.). La acest moment producătorii români şi asociaţiile profesionale din industria cărnii descoperă că bicarbonatul nu este inclus în categoria preparatelor din carne.
Aprilie 2013: Asociaţia Română a Cărnii înaintează alături de asociaţia europeană a procesatorilor Clitravi o solicitare către Directoratul General pentru Sănătate al Comisiei Europene pentu a include bicarbonatul şi alţi aditivi pe lista celor aprobaţi.
Octombrie-noiembrie 2013: Dosarul aditivilor ajunge pe masa comisiei tehnice de la Directoratul General pentru Sănătate al Comisiei Europene (SCoFCAH), care, după mai multe amânări succesive restrânge lista şi acceptă derogări doar pentru produsele considerate tradiţionale. În lista produselor tradiţionale sunt şi micii.
Ianuarie-februarie 2014: Comisia tehnică modifică succesiv lista aditivilor propusă spre aborbare şi generează reacţii adverse din partea statelor membre ce nu au reuşit să îşi includă produsele pe lista celor tradiţionale. Printre cei nemulţumiţi se numără Olanda şi Danemarca.
Februarie 2014: Directoratul General pentru Sănătate al Comisiei Europene propune ca lista de aditivi să fie împărţită în două categorii distincte: cea a aditivilor folosiţi în produsele tradiţionale şi restul. Astfel, Directoratul a propus trimiterea spre aprobare a aditivilor din produsele tradiţionale pentru ca după alegerile europarlamentare să fie parcurs acelaşi proces şi pentru restul aditivilor.
Februarie 2014: Pe 20 februarie lista aditivilor propuşi spre aprobare pentru produsele alimentare tradiţionale ajunge pe masa comisiei tehnice de la Directoratul General pentru Sănătate. Pe această listă se află şi bicarbonatul folosit pentru mici, iar lista aditivilor trebuie aprobată de comisie cu o majoritate calificată de 72%.
Martie 2014: În cazul în care pe data de 20 februarie Comisia dă undă verde listei de aditivi pentru produsele tradiţionale, documentul va ajunge în Parlamentul European unde va fi supus unui vot final.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
