Deşi autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), compania ce realizează transportul de suprafaţă în Capitală, asigură zilnic deplasarea a 2 milioane de pasageri, sistemul de vânzare a biletelor lasă de dorit, iar condiţiile de călătorie continuă să fie mult sub cele de care se bucură locuitorii din alte capitale europene.
RATB are aproape 2.400 de staţii în care opresc mijloacele de transport, dar operează o reţea de distribuţie formată din doar 98 de centre în care se emit şi se reîncarcă cartelele şi 127 de puncte pentru reîncărcarea acestor carduri.
Doar în cele mai aglomerate staţii din Bucureşti există chioşcuri unde se pot cumpăra călătorii, pasagerii fiind obligaţi să meargă pe jos şi două, trei staţii până la primul chioşc de unde pot achiziţiona o „călătorie“. Spre comparaţie, în Varşovia există automate ce vând bilete în toate staţiile, ce permit plata cash sau cu cardul, iar cei care nu reuşesc să cumpere un bilet de la aceste aparate pot plăti călătoria direct în autobuz, la un aparat special instalat în mijlocul de transport public.
„Nu putem justifica un centru RATB în fiecare staţie, unele au flux redus de călători, dar plata călătoriei se poate face prin sms iar cartela poate să fie reîncărcată şi pe internet“, a spus Constantin Tobescu, şef birou relaţii publice la RATB.
Parcul RATB este alcătuit din 281 tramvaie, 193 troleibuze şi 720 de autobuze.
Subvenţii de peste 500 mil. lei anual
Regia a primit anul trecut subvenţii de 540 de milioane de lei. „În Militari, staţia Apusului este un chioşc RATB de unde poţi doar reîncărca un card, care nu vinde însă carduri, în cazul în care nu dispui de unul. Mi se pare aberant, de ce mai există această gheretă RATB dacă nu poţi cumpăra un astfel de card?“, spune Dana, care circulă cu mijloacele de transport în comun ale companiei.
Anul trecut, s-au înregistrat 786 de milioane de călătorii cu mijloacele de transport ale RATB (cu 4,5% mai multe faţă de 2013), fiind vândute circa 2,6 mi-lioane de abonamente, potrivit oficialilor companiei.
Tobescu explică lipsa de carduri (ce pot fi încărcate cu contravaloarea mai multor bilete) prin faptul că stocul este aproape epuizat. „În decembrie anul trecut am încheiat un acord-cadru pentru achiziţia a 1,13 milioane carduri Activ, Multiplu şi de suprataxă pe o perioadă de şapte luni“, a spus el. RATB va plăti 256.000 de euro fără TVA pentru aceste carduri. Anul trecut, cifra de afaceri a RATB s-a ridicat la 734 de milioane de lei (167 mil. euro), aceasta fiind o valoare preliminară. RATB are 10.559 de angajaţi, potrivit oficialilor companiei.
Proiecte doar pe hârtie
„RATB şi-a propus să achiziţioneze printr-un program multianual de 3 ani un număr de 100 de aparate automate pentru procurarea titlurilor de transport, dintre care în 2015 ne-am propus achiziţia a 60 de bucăţi. Proiectul va fi supus spre analiză şi aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti“, au transmis oficialii RATB. Un alt proiect, doar pe hârtie, este cel privind plata călătoriei direct în mijloacele de transport prin intermediul cardului bancar.
Lipsesc panourile care indică ora de sosire a mijlocului de transport în staţie
Dacă în staţiile RATB din Varşovia, dar şi din alte capitale europene există panouri ce arată ora exactă la care va fi în staţie autobuzul (ore ce sunt respectate), în Bucureşti pasagerii trebuie să aştepte autobuzele sau troleibuzele fără să fie informaţi cu privire la ora la care vor sosi în staţie.
Spre comparaţie, pasagerii care aleg să circule cu metroul în Capitală sunt informaţi cu privire la timpul rămas până la sosirea primului tren, Metrorex punând la dispoziţie un sistem de informare în timp real.
Mai mult, în staţiile RATB mai puţin aglomerate pasagerii ajung să aştepte şi 20-30 de minute un mijloc de transport RATB. Odată urcat în autobuze, troleibuze sau tramvaiele RATB, cele mai multe foarte vechi, cu scaune şi geamuri murdare, pasagerul nu are parte de condiţii de călătorie civilizate.
La orele de vârf, călătoria până la destinaţie în timpul săptămânii poate să dureze şi de două ori mai mult faţă de o călătorie efectuată în weekend, din cauză că mijloacele de transport RATB nu au benzi speciale pe care să se deplaseze, cum se întâmplă în Varşovia.
Nu există un transport integrat în Capitală
În Capitală, transportul în comun nu este integrat, aşa cum se întâmplă în alte oraşe europene. Cardul “Activ”, cu care se puteau plăti călătoriile cu RATB-ul dar şi cu metroul, nu mai este acum valabil pentru transportul subteran.
În capitala Poloniei tot ce înseamnă transport public (autobuze, tramvaie, metrou, trenuri urbane) este gestionat de o singură entitate, respectiv de Autoritatea de Transport a Varşoviei (ZTM), ceea ce permite unui pasager să folosească toate aceste mijloace de transport cu un singur card.
Cinci şefi în doi ani, unul acuzat de abuz în serviciu
RATB se află în subordinea Primăriei Capitalei şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, activitatea ei fiind subvenţionată de la bugetul local. În doi ani, la conducerea RATB s-au perindat cinci directori generali , unul dintre ei, Viorel Popescu, care a condus regia din 2011 până în septembrie 2012, a fost trimis recent în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că a prejudiciat regia cu aproximativ 820.000 de euro, prin faptul că a încheiat un contract cu o firmă care, deşi nu avea drept de asistenţă juridică, a oferit RATB astfel de servicii. În prezent, directorul general al companiei este Vincenţiu Daniel Antonescu, care figurează pe site-ul RATB ca fiind director interimar.