Eveniment

Vremuri calde: România intră în ninsoare fără buget, cu un gol de 15 miliarde de lei şi cu un guvern care îşi caută încrederea în viitor

Autor: Claudia Medrega

24.11.2014, 00:09 3610

Guvernul Ponta nu are încă finalizat proiectul de buget pentru 2015 - cel mai important act al unui an fiscal. Iar marea necunoscută este modalitatea de acoperire a golului de venituri de peste 15 mld. lei (circa 2,1% din PIB).

Mediul de business aşteaptă în continuare bugetul, proiectul urmând să fie finalizat cel mai devreme în decembrie.  Menţinerea cotei reduse de CAS şi anul viitor, formula cu care va fi calculată valoarea accizelor, noile reguli privind redevenţele sunt câteva incertitudini fiscal-bugetare, iar riscul de a vedea noi taxe sau impozite majorate anul viitor persistă. Marea problemă este însă acoperirea golului de venituri estimat de Consiliul Fiscal la 15-17 mld. lei, care provine atât din reducerea deficitului bugetar, cât şi din măsurile legislative electorale. Doar efortul bugetar pentru menţinerea scăderii CAS cu cinci puncte procentuale este de aproximativ 5 mld. lei.

Rămâne de văzut cu ce soluţii va veni Mi­nisterul Finanţelor. Va fi negociată o nouă ţintă mai mare de deficit cu FMI şi CE? Vor fi majorate taxele? Vor fi ajustate cheltuielile? Sunt în-tre­bări la care nu există deocamdată un răspuns.

Elementul esenţial pentru buget este o prognoză cât mai corectă pentru creşterea economică. În acest moment, Comisia de Prognoză vede un plus de 2,5%, cifră care trebuie validată de FMI şi, mai ales, de Comisia Europeană. Iar deficitul bugetar ar urma să fie redus la 1,4% din PIB. Comi­sia Europeană estimează însă pentru anul viitor un deficit al bugetului consolidat de 2,8% din PIB.

Realizarea proiectului de buget cu întârziere nu este o noutate, această practică devenind „normalitate“ în România. De ani de zile, bugetul este aprobat preponderent în anul în care el trebuie să fie efectiv în vigoare, fie pentru că am fost în ani electorali, fie din cauza unor volatilităţi din sfera economiei. Iar de-a lungul timpului, guvernele au propus, în mod uzual, proiecte de buget optimiste, supraestimând creşterea economică şi veniturile bugetare, iar ipotezele au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA, tăierea salariilor pentru echilibrarea bugetului sau „taxa pe stâlp“.

Premierul Ponta îşi propusese să lase discuţia pe buget noului prim-ministru dacă ar fi ajuns preşedinte. După pierderea surprinzătoare a alegerilor a plecat în vacanţă (Realitatea TV susţine că a fost în Dubai), lăsând miniştrii să se ocupe de buget.

Anul trecut termenul de depunere a proiectului de buget la Parlament a fost decalat de la 15 octombrie la 15 noiembrie, având în vedere că în perioada octombrie - noiembrie Comisia Europeană elaborează prognoza de toamnă privind previziunile de creştere pentru fiecare ţară membră.

Lipsiţi în acest an de „privilegiul“ de a se ghida după bugetul ţării, unii oameni de afaceri au început deja să îşi construiască bugetele pentru 2015.

După ce „făcătorii bugetului“ - Liviu Voinea şi Gheorghe Gherghina - s-au mutat din această toamnă de la Ministerul Finanţelor la BNR, administrarea celui mai important act al unui an fiscal a ajuns în mâinile lui Darius Vâlcov, ministru pentru buget şi Daniela Pescaru, secretar de stat. Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie redus anul viitor la 1,4% din PIB, de la 2,2% din PIB în 2014, potrivit Programului de convergenţă transmis la Bruxelles.

Bugetul depinde în continuare de girul FMI şi al Comisiei Europene, cu care România are în derulare un acord preventiv. Experţii FMI şi ai Comisiei  Europene vor veni la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autorităţile române proiectul legii bugetului pentru anul 2015.

Guvernul va trebui să demonstreze FMI că are resurse să acopere anul viitor un gol de venituri de 15-17 mld. lei, care provine atât din reducerea deficitului bugetar, cât şi din măsurile legislative adoptate în ultimele luni, a declarat recent Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

„Din păcate, Guvernul va avea o problemă să acopere acest gol. Autorităţile fie vor negocia noi ţinte cu FMI, fie vor apela la alte măsuri şi, din păcate, iau în calcul şi creşteri de taxe pentru anul viitor ca să acopere golul din buget“, a spus Dumitru, citat de Mediafax.

Victor Ponta a declarat că guvernul intenţionează să adopte cât mai repede în perioada următoare bugetul şi a reafirmat că nu va fi schimbată cota unică şi a dat asigurări că nu cresc taxele. Tot la capitolul promisiuni s-a înscris şi menţinerea cotei reduse de CAS. Pe de altă parte, impozitul pe construcţii speciale, cunoscut sub denumirea de „taxa pe stâlp“, ar urma să scadă de la 1,5% la 1%.

În 2013 Guvernul a venit cu două valuri de modificări fiscale, iar în prima parte a anului 2014 s-a materializat o nouă creştere a fiscalităţii.

Impozitul pe construcţiile speciale („taxa pe stâlp“) şi acciza suplimentară la combustibili, cele două taxe noi din 2014 care au stârnit dezbateri aprinse şi multe critici, au adus în primul semestru la buget 1,4 mld. lei (peste 300 mil. euro). Iar dacă adăugăm şi încasările din cele trei taxe suplimentare pentru sectorul energetic iniţiate anul trecut şi perpetuate şi în 2014, suma „extrasă“ din economie prin aceste impozite se apropie de 2 mld. lei, potrivit informaţiilor transmise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la solicitarea ZF. Suma colectată din „taxa pe stâlp“ în primul semestru a fost de 751,4 mil. lei, mult peste nivelul estimat.

Cu toate că Ministerul Finanţelor a agasat mediul de afaceri cu noi impozite şi taxe majorate în acest an, după cele două valuri de modificări fiscale din 2013, veniturile totale ale bugetului consolidat au rămas la un nivel modest.

Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe şi membru în CA al BNR, susţine într-o opinie transmisă ZF că va fi greu de construit bugetul pentru 2015.

„Bugetul pentru 2015 este o temă discutată aprins din motive serioase. Unul central este că, dacă nu s-ar opera modificări în structura cheltuielilor şi/sau nu s-ar încasa mai mult la venituri, ar avea loc o inversare a tendinţei de scădere a deficitului bugetului public consolidat aşa cum a început din anul 2010 (în 2009 deficitul structural fiind de circa 9% din PIB).“

În opinia lui Dăianu, cu cât deficitul ar fi mai mic în 2014, cu atât mai mult spaţiu ar exista pentru a ajuta construcţia bugetului în 2015. Dar trebuie văzut la cât şi ce din ceea ce nu s-a cheltuit în 2014 se poate renunţa în 2015 în maniera „structurală“ - ca parte dintr-o recompunere a cheltuielilor bugetului, la nivel central şi local. Întrucât, dacă ce nu s-a cheltuit reprezintă plăţi neefectuate, avem de-a face cu arierate, care grevează bugetele în continuare.

 

EPOPEEA BUGETULUI

  • LEGEA nr. 270/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice

Art. 35

(1) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie a fiecărui an.

(31) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza prognozelor de toamnă ale Comisiei Naţionale de Prognoză, definitivează proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite şi al bugetului propriu şi proiectele legilor bugetare anuale, pe care le depune la Guvern, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.

(4) După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (31), acesta le supune spre adoptare Parlamentului, cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.

  • 17 noiembrie 2014: Klaus Iohannis, noul preşedinte ales al României,  a spus în prima conferinţă după alegeri că invită Guvernul să poftească în Parlament cu bugetul pentru 2015, cu cât mai repede cu atât mai bine (Klaus Iohannis îşi va prelua mandatul de preşedinte în 22 decembrie).

  • 18 noiembrie 2014: premierul Victor Ponta le-a cerut miniştrilor în şedinţa de Guvern să pregătească bugetul pe anul viitor până la sosirea delegaţiei FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, precizând că discuţiile vor fi la Finanţe, iar decizii politice pentru „măsuri speciale“ vor fi adoptate în coaliţie şi Guvern.

  • 19 noiembrie: Traian Băsescu, preşedintele în exerciţiu, a declarat că prioritatea majoră pentru România este un proiect de buget, pentru că atât companiile, cât şi cetăţenii nu ştiu cum să îşi proiecteze anul 2015 în lipsa bugetului şi a informaţiei despre creşterea sau nu a taxelor. Cer în mod expres ca Guvernul să fie în măsură ca în cel mai scurt timp să prezinte proiectul de buget.

  • 19 noiembrie: Ministerul Finanţelor a anunţat că o misiune comună de experţi ai FMI şi Comisiei Europene se va afla la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autorităţile române proiectul legii bugetului pentru anul 2015. Ulterior discuţiilor cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale, proiectul legii bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice şi transmis Guvernului spre aprobare, potrivit Ministerului Finanţelor.

 

Cine este Pescaru Daniela (50 de ani) - noul „făcător“ al bugetului după Gherghina

Experienţa profesională

2009-2014:  director general la Direcţia generală de programare bugetară - Ministerul Finanţelor

1991-2009:  referent, expert, consilier superior, şef serviciu, director general adjunct la Direcţia generală de programare bugetară - Ministerul Finanţelor

1989-1991: Ministerul Industriei Metalurgice - Centrul de Calcul Electronic - analist-programator

1986-1989: Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina, Oficiul de calcul - analist-programator

Studii

1982-1986: Academia de Studii Economice Bucureşti - Facultatea de planificare şi cibernetică economică

2003-2004: Academia de Studii Economice Bucureşti - Managementul instituţiilor publice - studii postuniversitare de specializare

2013: Colegiul Naţional de Apărare - studii postuniversitare

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO